Acum 12 ani, cred, pe cind eram la Radio Nova, Andrei Corbu, directorul de atunci al postului a avut o idee foarte inspirata. A adunat toata lumea din radio si ne-a dus la Bucuresti, sa-l vedem pe Michael Jackson in concert. Eh, nu conteaza ca aveam bilete, hat departe de scena si nici faptul ca deslusheam cu greu fata regelui pe plasmele imense amplasate linga scena. Important e ca l-am vazut pe Michael Jackson!
Monthly Archives
June 2009
Astazi, una dintre vizitatoarele blogului mi-a amintit de un subiect pe care de mai multa vreme ma gindesc sa-l abordez. Nu indrazneam insa, pentru ca e un subiect care pe cit ma incita pe atit doare. E ca si cum as scrie unui fost iubit o scrisoare in care recunosc ca inca ii mai duc dorul. E vorba de vechea si eterna pasiune pentru radio.
Mi-e dor de radio. Mor de dor. Mi-e atit de dor de senzatia emisiei in direct, incit in fiecare zi cind pornesc radio in masina ….ma rupe o ciuda si un dor in acelasi timp. Iar fantezia mea incepe sa dea in clocot, provocindu-mi siruri verbale pe care as vrea sa le rostesc in aer.
Am ajuns astazi triumfatoare in fata ghiseului nr.5 al consulatului Romaniei, cu dosarul gata,frumos impachetat, cum scrie la carte.Eram aproape convinsa ca depun actele pentru redobindirea cetateniei romanesti.N-am stat mult la coada, vreo 15 min. Toate mergeau perfect, pina cind doamna de partea cealalta a geamului rosteste verdictul:
Ieri seara mi-au venit in vizita prietenii mei foarte buni, Mihai si Ana, care tocmai s-au intors de la Stockholm. Ei asteapta un bebelus si am inceput sa polemizam pe tema nasterilor in spitale, nasterilor acasa, sistemului medical de la noi si sistemului medical din Suedia. Mihai mi-a povestit o istorie fenomenala.
Inainte de somn: Bogdan(4 ani), Eva(3 ani),eu
Bogdan: Mama, asa-i ca eu ma port cum vor fetele?
Eu: Si cum vor fetele?
Bogdan: Cum le place !
Eu: Si cum le place fetelor?
Bogdan: Sa le lasi sa se duca unde vor ele, sa le lasi sa faca ce vor ele, sa le faci cadouri,inele, buchete de flori….
Eva: Bogdan, da tie iti place de mine?
Bogdan: Mie imi place de tine si de mama.
Eu atitea am de invatat de la ei. Am o idee! Maine am sa stau mai mult de vorba cu ei. Deschid o noua rubrica pe blog.Urmareste video.
Pentru taica-meu are importanta, pentru ca el a fost botezat Ivan, dar mai tirziu, in acte l-au scris ca Ion. Si pentru mine are importanta, pentru ca in actul de nastere prenumele tatalui este Ivan, iar in actele ulterioare devenise Ion. S-atunci eu a cui fiica sunt: a lui Ivan sau a lui Ion? Subiectul nu era foarte actual, pina in momentul cind am inteles ca din cauza aceste confuzii, nu pot redobindi cetatenia romaneasca.
Ma tem sa nu iasa prea lunga istoria mea. Daca ai rabdare, citeste mai departe. Daca nu, depune un efort:))