De-ale mele

Reuniune de familie

Azi am avut marea bucurie sa-mi revad toti oamenii apropiati emigrati in Canada. Toti la o masa. Am facut poze, mi-au povestit cum au plecat, dar mai ales de ce. De ce? Este intrebarea care ma doare cel mai tare. Raspunsul este atit de evident: Am venit intr-o tara straina in care am primit tot ce nu ne putea oferi tara noastra. I-am intrebat daca-i deranjeaza faptul ca nu pot participa la alegerile din Moldova. Mi-au spus ca nu-i deranjeaza, ca de fapt nu-i intereseaza deloc. Ce-i leaga de Moldova nu se cumpara, nu se vinde, nu se obtine si nici se pierde prin alegeri. De Moldova ii leaga sufletul. Ah, de-ar putea sa uite de el!Parintii…..iata ce le lipseste pentru a fi cu adevarat fericiti. Dupa o vizita recenta in Moldova cineva le-a spus ca nu prea au ce vedea. Ca nu s-a schimbat absolut nimic, poate doar un Mall nou si vreo doua-trei case „novostroichi”. Am mai aflat ca destul de multi moldoveni veniti in Canada nu reusesc sa se integreze si se intorc acasa. Din cei care emigreaza, cine reuseste sa reziste primul an, ramine pentru totdeauna. Adevarul e ca visele lor aici mi se par mult mai realizabile. Aici  se pune problema de timp, munca si rabadre. La noi, oricit de mult timp ar trece, oricit de mult ai munci, oricit de multa rabdare ai avea (si cred ca asta avem din belsug cu totii), multe vise nu incep sa para mai realizabile. Nu ma refer la visul de a pleca in cosmos, ci la unul mai pamintesc, la o casa a ta, o masina, o vacanta, un parc de agrement pentru familii etc.Nu vreau sa par acum o persoana molipsita de stainatate. Sunt doar afectata de realitate.

M-am bucurat enorm sa-i vad pe ai mei multumiti, impacati cu viata si tara lor.M-am bucurat sa nu simt nici o diferenta intre ai nostri si ai lor.Ei respecta legile si politia. Au parte de casa, serviciu, medicina buna, natura ca-n filme, terenuri de joaca pentru copii, toate gustoseniile de pe lume. Bineinteles ca intotdeauna e loc de mai bine. Dar i-am vazut plini de sperante pe care ei stiu cum sa si le realizeze.

Comentarii

Previous Post Next Post

You Might Also Like

18 Comments

  • Reply masikada 5 august 2009 at 06:51

    Uneori motivul plecarii reprezinta nu doar partea financiara, ci chiar insusi societatea din Moldova, plina de „glamour” ieftin, invidie, birfe, etc.
    De ti-ai luat o haina sau o masina, vecinii, unii „prieteni” sau chiar rude, nu-ti vor spune Bravo, ci deodata isi vor smulge firele din cap de ciuda.
    Asa suntem noi din pacate. :(((
    Cind esti in tara cu mai multe posibilitati majoritatea is la un nivel, sa vreai sa te lauzi ca n-ai cum, toti sunt egali!!!

  • Reply Snej from France 5 august 2009 at 10:45

    letters from abroad

    Buna Nata, un grand merci pentru mesaje, emotii si sinceritate.

  • Reply tania 5 august 2009 at 11:53

    Nu poti sa iti alegi tara si parintii, insa e pacat de copiii care se nasc intr-o tara unde aceeasi parinti nu mai cred in viitor, e pacat sa visezi sa pleci in strainatate deoarece strainii iti ofera un trai mai bun, accentuez „strainii” deoarece sunt oameni care nu te cunosc, insa ciudat da ti-ar oferi o mina de ajutor, ai tai insa te lasa sa traiesti intr-o tara de unde ai senzatia ca si pasarile emigreaza, sunt patriot si iubesc tara in care m-am nascut caci aici e viata mea, si m-am format ca personalitate, insa nu neg, ca atunci cind ma trezesc dimineata si privesc soarele de Chisinau, parca as vrea, si as avea un chef sa vad soarele de Europa, sau de Manhattan, si straniu acest vis al meu, cineva il traieste in fiecare zi, si este realitate………..doare sa vezi ca nu mai esti multumit de tara ta, si ca vrei sa fie bine, insa e iarasi un vis

  • Reply aetak 5 august 2009 at 19:34

    Imi plac foarte mult articolele mai lungi si mai pline de emotii, ca acesta spre exemplu….acele cu programul W&T sunt mult prea seci
    mi-ar placea sa citesc texte scrise mai cu suflet 🙂
    ah si apropo, ar fi binevenit ajutorul unui redactor(cred ca asa i se spune), greseli de ortografiere se intilnesc uneori 😉

    prea multe obiectii sorry*

  • Reply Virginia 6 august 2009 at 10:52

    Poate abordam prea dramatic problema emigratiei moldovenilor? Nu suntem noi primii, nici ultimii care pleaca din tara proprie.Italia, Portugalia, Irlanda, doar cyteva expemple, ale caror cetateni au plecat masiv relativ recent, (anii 1940-1960). Emigrarea nu e o decizie simpla, e una dureroasa, dar.. In zilele noastre, cynd toti au acces la internet si telefonia mobila, iar granitele intre tari dispar – sa tii legatura cu cei dragi devine mult mai simpla!

  • Reply rodica 6 august 2009 at 13:08

    Salut draga Nata! E foarte dura realitatea dar asta e… traim intr-o tara unde „cumatrismul” e in voga si ca sa obtii un job sau un loc „sub soare” trebuie sa vii din partea cuiva(m-am lovit recent cu o astfel de problema)… nici macar la o facultate nu ai posibilitate sa inveti pentru ca locurile sunt limitate!!!
    … e trist ca moare patriotismul din noi, dar tristetea, saracia si lipsa de viitor care ne inconjoara ne fac sa uitam de tara si de tot ce ne inconjoara … cred ca la asta ar trebui sa se gindeasca cei ce ne conduc…

  • Reply E.T. 6 august 2009 at 16:02

    Aveam nevoie de ultimul aticol.Ca sa ma decid.

  • Reply Maria 7 august 2009 at 17:13

    de acord cu tania. si mie imi place tara in care traiesc. mi se rupe inima cind vad cum unul cite unul prietenii si rudele mele pleca in cautarea unei vieti mai bune deoarece tara in care s-au nascut, au crescut nu le ofera nici 10% din ceea ce ar putea sa le ofere; mi se rupe inima cind ma gindesc sa nasc un copil si sa nui pot oferi tot ceea ce si-ar dori 🙁

  • Reply vio 8 august 2009 at 19:26

    Eu si sotul meu facem parte din acel grup de moldoveni care ne gindim cu incapatinare si curaj sa raminem in tara noastra. Am pornit de la zero, am avansat, trecem printr-un declin, dar cu atit mai mare ne este credinta ca vom reusi. Ma doare enorm de mult pentru compatriotii nostri care pleaca. Dar , in acelasi timp, ne gindim ca tot raul e spre bine . Multi vor reveni:cu pensii, cu bani, cu experienta, cu dragoste nestinsa pentru Moldova. Important este sa nu avem o constiinta de victima!

  • Reply sandu 9 august 2009 at 02:42

    Dar ce parere ai despre ceea ca oamenii pleaca pentru a fi mai independenti?

  • Reply Renata 9 august 2009 at 16:51

    Vio, scuze, fara suparare, pentru ce ar trebui sa revina cei cu bani si experienta in Moldova? doar cum au mai spus altii, parintii, familia ii leaga aici, poate prieteni.
    dragoste nestinsa? come on….
    Eu sunt acasa, nu am plecat …inca…dar nu vad prea multe motive sa raman, daca eram doar eu – puteam sa mai rabd, dar nu vreau sa cresc copiii mei in tara asta, nu are de ce sa se mandreasca sa spuna ca este moldovan, ba din contra, adesea imi este rusine, pt cei ce ne reprezinta. dar asta e alt subiect.
    Oricum, ma bucur ca sunt oameni ca tine, care-si iubesc aceasta bucatica de pamant. Tot respectul.

  • Reply Elena 9 august 2009 at 22:54

    vio, si eu ma bucur nespus pentru tine ca aveti puterea si dorinta sa traiti in tara natala. Eu, sunt o proaspata mamica si sincer, deja ma ingrozeste gindul ca ce viitor pot sa dau eu copilului meu….sotul munceste de zori pina noapte ca sa ne asigure un trai decent dar noi il vrem si linga noi, vrem sa stim ca sau terminat orele de munca la 17-18 si vine acasa sa facem o plimbare, o dorinta a mea este ca copilul meu sa vada Disneyland-ul si uite ca aici ma roade dorinta de a pleca undeva unde sa pot sa ma bucur de toate cu familia mea ….

  • Reply tania 10 august 2009 at 13:39

    hai acum sincer, sa ajungi sa crezi ca daca ai 3000 lei salariu, si o data pe luna mergi la restaurant, si o data la un club mai select, si daca iti permiti o data in nu stiu cit timp sa mergi la mare in Turcia, pai gata esti cel mai bogat, si traiesti tare bine, si e mununat, sorry da tare naivi mai suntem, vreau sa zic, ca noi suntem obisnuiti cu lucruri atit de mici si cu bucati de fericire atit de minuscule, ca ni se pare ca daca uneori ne permitem ceva, pai gata in Moldova e super, avem de toate, nivelul nostru de trai, e zero, in comparatie cu nivelul de trai mediu al cetatenilor altor tari, sunt judecati cei care zic ca nu sunt mindri ca sunt moldoveni, cum sa fii mindru, cind daca iesi din tara si pleci in Europa, la aeroport iti zic sa te dai intr-o parte, si ti se face un control mai strict, si pasapoarte albastre avem, ca la nimeni,cum sa fii mindru, cind mergi pe strada si ciinii vagabonzi te maninca de pe picioare, cum sa fii mindru cind la noi daca ai un business profitabil, miine, poimiine ti-l inchide, ca se pare ca altora li se pare ca ai prea mult, unde s-a vazut intr-o tara normala sa vrei sa deschizi o afacere si sa fie atit de greu si de migalos ca la noi, cum cind vrei sa faci ceva, trebuie sa astepti o gramada ca sa primesti vreun act, parca esti un criminal si vrei sa omori pe cineva, cind de fapt vrei sa faci niste bani, repet, iubesc tara in care m-am nascut, insa nu intotdeauna cind iubesti respecti, caci dragostea e oarba, si te face naiv

  • Reply Rodica 2 septembrie 2009 at 18:39

    De curand am revenit din Franta. Mi-am facut studiile acolo. M-am intors… sunt oameni aici pe care ii iubesc si nu pot sta departe de ei … dar sunt cu gandul acolo.
    Am ramas impresionata de viata de care o duce lumea acolo. Le multumesc din suflet parintilor mei pentru tot ce mi-au oferit. Ma uit la ei acum si vad ca la aproape 50 de ani, mamica tot la casa cu gradina cu flori viseaza :(( , tot viseaza …
    Mi-i dor si de oameni… Ei totusi nu sunt asa invidiosi ca si ai nostri… Nu inteleg de ce moldovenii sunt asa de indiferenti: „ei lasa”, „e bine asa cum este”…
    De medicina nici nu vorbesc…
    La noi , ce student si-ar permit sa dea o fuga in Barcelona pentru weekend?? acolo e posibil. Ai un jobuletz de weekend si uite o data la 4 luni, ai da o fuga cu prietenii undeva prin europa…
    Oamenii nu ma prea inteleg cand le povestesc despre Franta.
    Sunt multe opinii referitor la emigrare…

    • Reply Nata Albot 2 septembrie 2009 at 18:59

      Rodica, nu-ti fie jena de admiratia pe care o ai pentru strainatate. Patriotismul astazi nu mai inseamnna cu orice pret sa traiesti acolo unde te-ai nascut. Omul face locul. Patriotism inseamna sa stii sa transformi locul pe care il alegi pt trai, intr-o mica bucatica de rai.

  • Reply elena 5 decembrie 2009 at 22:38

    Atit as spune: daca situatia din tara noastra sar schimba macar cu 10%, as fi cu tot atita mai convinsa ca si aici se poate face ceva! Dar din pacate totu se stagneaza si mai rau mergem inapoi ca „Racii”? Bine spus acolo unde iti gasesti locul, acolo vei fi de al tau! Nu conteaza unde, oriunde….

  • Reply Lex 2 februarie 2010 at 04:47

    Nata, Nata … „casa, serviciu, medicina buna, natura ca-n filme, terenuri de joaca pentru copii, toate gustoseniile de pe lume” sunt in majoritatea cazurilor iluzii de paravan cumparate in credit.

    Realitatea e mult mai simpla … si chinuita. E plin netul – vezi comunitatile romanesti indeosebi – de relatari de peste ocean cu descrieri mult mai „pamantesti” ale peisajului canadian.

    Nu incerc sa afirm ca viata unui neo-canadian (echivalent politic corect al imigrantului :)) e mizerabila. Nu e – dar, in marea majoritate a cazurilor, in primii 5-10 ani nici „de vis” nu e.

    Posturile (jobs) la care faci referinta – te las sa intuiesti de ce natura sunt; oferite cuiva fara experienta locala, cu diplome nerecunoscute pe piata de munca (si nu de institutiile guvernamentale), cu cunostinte lingvistice limitate si … cu modestia noastra binecunoscuta :).

    Casa … casa, Nata … ti-o cumperi in credit – dupa vreo 5 ani de munca loiala, acumulare de istoric de credit si sperante :). Si cand ti-a venit ceasul si esti gata sa faci pasul 🙂 – realizezi ca bilete nu prea au mai ramas; doar de clasa a 3-a – casa in suburbii foarte suburbii, la vreo 1.5 ore cu masina (intr-o directie) de la locul de munca. Te consolezi ca esti ca toti ceilalti – ai devenit canadian adevarat :). In schimb ai masina, televizor plazma si te poti duce in week-end la buffet :).

    Sistemul de sanatate – j’en passe :). Aici, cunoscutii/rudele tai/tale ti-ar face o favoare spunandu-ti adevarul. Up to them and to you, if you care.

    Remarcase odata, foarte original, un neo-c rus: obiectiv, nu prea ai de ce sa te anini in Canada – e caldut. Punct. Iar cei care cauta altceva cauta in alta parte. Good place to park your life …

    La sfarsit, as vrea sa-mi exprim profundul respect fata de cei care imigreaza, pornesc totul de la zero si avanseaza in ciuda sacrificiilor enorme; precum si fata de cei care au puterea de a opri agonia unei integrari nereusite si se intorc inapoi.

    Be happy 😉

  • Reply Anna 21 februarie 2010 at 21:10

    Iata ca ma uit la mesajele de pa diferite siteuri si forumuri si nu mai stiu ce sa mai cred…. Am o dorinta enorma sa plec cu traiul in Canada caci aici nu mai am ce cauta, dar am si o frica enorma ca nu voi avea de lucru acolo(asta e cam unica de ce ma tem)… Si cind ma uit ca unul scrie ca e super altul ca e nasol nici nu stiu ce sa cred, caci un mesaj negativ ii nimiceste pe cei 10 pozitivi….. Daca aveti ceva de spus mai ales despre Vancouver, caci acolo as vrea sa plec scrieti va rog, voi fi foarte recunoscatoare….

  • Leave a Reply