De-ale mele

Incoerent

Mă surprindeți, de mai bine de 1 an. De cînd ne cunoaștem prin intermediul acestui blog. Pot să stau o noapte întreagă, să-mi frîng ochii în poze, filmulețe, photoshop și adobe premiere ca să fac un post „mai altfel”  și …ca să am interes zero din partea voastră. Alteori, scriu despre nimicuri și găsesc comentariile voastre zile în șir la postul respectiv. Încep să vă cunosc, încerc să vă înțeleg….. Știți cât de mult mă educați?

De cealaltă parte a blogului este o,un, om. Nu dintre cei mai împăcați cu scenariul vieții.

 Mama, vrei să ne jucăm de-a prietenele? Noi două suntem prietene, iar tu ești prietena noastră, care este tot timpul ocupată la calculator și n-are timp să se joace cu noi, vrei? 

Uneori sunt gata să mă bag în pământ, decât să primesc astfel de palme. Copii sunt cei mai sinceri călăi ai noștri.

Când mi-a fost cel mai rău, îmi doream ca între a fi sau a nu fi, cineva să facă alegerea pentru mine. Preferabil era să fie un pesimist. Dar uite că tocmai atunci când nu vrem să luăm decizii, suntem lăsați singuri-singurei în fața lor.

Cică omului nu-i este dat mai mult decît poate el duce…Și cică ceea ce nu ne ucide, ne face mai puternici. Pe naiba.De parcă ni s-ar da șansa de a alege.  

 Atîta lipsă de coerență într-o confesiune ca a mea, încă nu am întîlnit nicăieri în lume. Încep să preiau din simpaticele obiceiuri ale oamenilor cu care comunic.  Sper că lor le  reușește să preia obiceiuri la fel de utile de la mine. Oamenii când se tem de ei înșiși, se ascund după incoerență.  Apropos, pe voi niciodată nu v-a frământat întrebarea: De ce la ora cutare, a zilei cutare, a anului cutare, în cale v-a ieșit anume acest om și nu altul. Și ce-a vrut Doamne, Doamne să-mi  zică prin omul ăsta? Off, da pe mine mă frământă….Nu tare, doar atunci când mi-e foame de răspunsuri….Și cînd nu le găsesc, spun: mai târziu…. 100 % mai tîrziu va veni și răspunsul.

Vă mai amintiți de întîlnirile planificate și momemelile aruncate de acum câteva zile? Am prins peștirorul. Azi seara. Cine spunea că pescuitul pe-nserate nu prea merge? Promit detalii. Iată încă un post despre nimic. Să curgă comentariile….

Comentarii

Previous Post Next Post

You Might Also Like

18 Comments

  • Reply o anonima 18 august 2010 at 21:42

    corect…nimic in viata nu merge dupa planul uman…exista un plan…numai ca nu cel facut de noi….si da este foarte injust uneori…fara a lasa loc de alegeri….incoerenta e insasi viata….

    si acei oameni care ies in cale la momentul potrivit..pentru ca mai tirziu sa realizezi ca fara el sau ea nu ai fi ajuns aici…..este o retea atit de complicata si enorma incit te pierzi in legaturile neuronale si impulsurile electrice oferite de moment…..

    incoerent………..

  • Reply Ranbir 18 august 2010 at 23:37

    Din „nimicurile” tale multi vizitatori se inarmeaza cu doze de inspiratie. Sunt si eu molipsit de povestile blogului tau. De ce?…Nu stiu…si nici nu vreau, simt ca acest motiv placut de a afla ce mai face si mai zice Nata -este unul de care am nevoie. Te apreciem…si cred ca daca ai plasa pe blog sunetul respiratiei tale, la fel vei acumula comentarii. Sanatate…

  • Reply iulian 19 august 2010 at 00:22

    Exact asta si eu simt cind revin in tara, si in unele momente imi pun o gramada de intrebari, o groaza de raspunsuri, incerc sa obtin, dar numai ma chinui…. si asta pina ma obisnuiesc cu ideea ca anume asa este si nu pot schimba nimic….cea mai ,,tragica” intrebare care ma framinta…. cine suntem noi,cine sunt eu, care e rolul meu intr-o lume astfel de mare, ce asteapta lumea de la mine.. care i rolul meu in tot acest lant… la un moment dat ai impresia ca ai controlul la ce ti se intimpla, si ce faci.. dar e doar o aparenta…. tatal meu zicea… intimplarea chibzuieste mai bine decit noi…

  • Reply Nico 19 august 2010 at 00:28

    si eu simt la fel ca si Ranbir. cind fac o pauza de la munca, intru pe blogul tau ca sa vad ce mai zici, ce-ai mai facut, descoperit sau simtit. uneori il verific dimineata, dupa ce ma uit pe stiri, cele locale, cele de la mama de-a acasa si cele de pretutindeni:) cind eram in acelasi fus orar m-ai derutat ca nu stiam la ce ora (dupa ora mea) va aparea noul post:)

    scrie, ca scrii bine si se simte ca pui suflet. de fapt asta se vinde cel mai mult, chiar daca nu cauti sa [te] vinzi.

  • Reply E.T. 19 august 2010 at 00:39

    Ceea ce numesti tu nimicuri, face parte din viata de zi cu zi. Si sunt multi dintre acei care vor sa discute aceste nimicuri, sa se dea cu parerea, insa nu ai cui sau nu pot sa-si permita sa raspunda asa cum si-ar fi dorit. Eu nu stiu cum verifici tu oaspetii pe acest blog sau cum acolo e procedura, dar daca ai avea posibilitatea sa vezi ca deschid blogul tau de mai mult de 6 ori pe zi, citesc si recitesc alte articole alte raspunsuri….Si am observat ca sunt multi dintre acei care vor sa fie in legatura cu tine si sa-ti scrie sa te asculte sa se sfatuie….Mie imi pasa, pe mine ma intereseaza.
    Ai scris acest articol, dar sincer nu inteleg ce-ai vrut sa spui? Ori ai pus prea multe intrebari, caci recitesc comentariul meu si inteleg ca n-am raspuns la toate sau e ora tirzie si ai scris si tu asa cum raspund si eu Noapte buna!

  • Reply cadru 19 august 2010 at 00:42

    Traieste-ti intrebarile,
    asa cum ti le-ai pus.
    Caci va veni si ziua
    Marelui Raspuns!

  • Reply cadru 19 august 2010 at 00:52

    E minunat ce faci Nata, astept cu sufletul la gura fiecare povestioara, gind, care apare aici…e o pagina care nu se inchide nicodata in calculatorul meu, nu stiu cum, dar acest blog imi scurteaza dorul de casa, eu fiind printre americani…multa sanatate!

  • Reply Iulia 19 august 2010 at 04:12

    Stii Nata….simplitatea ne inspira si ne atrage pe noi pe toti……
    ….cit despre foamea dupa raspunsuri cred intotdeauna a existat… in orce vreme….si uneori chiar momentele astea de-a pune la indoiala tot ce e in jurul nostru e sau nu e…???. tot e un fel de foame de a sti de a afla…

    Imi dau seama ca Dumnezeu a pregatit un Plan pentru fiecare din noi….si uneori, cum ziceai mai devreme ne intilnim cu anumiti oameni intr-un moment anumit, la o ora …o zi …ka mai tirziu sa intelegem de ce……..sau sa nu intelegem….
    Din proria experienta pot spune ca In fiecare zi ma incred in Dumnezeu….si niciodata nu Ma dezamagit…Doar incredere totala…..INCREDINTEAZA-TI SOARTA IN MINA LUI DUMNEZEU SI EL VA LUCRA(asta e moto meu)……Asta e secretul Fericiirii mele…

    Sper ca milti dintre voi sa fure de la mine acest obicei….daca inca nu il aveti….)))))

  • Reply aurasu 19 august 2010 at 08:18

    nimicurile tale -imi bucura ochiul si sufletul…ce bine ca esti

  • Reply liubita 19 august 2010 at 09:36

    Noi toti suntem intr-un moment sau altul incoerenti, plictisiti, obositi de ghinduri, inchilciti de atita filosofie. Eu am ajuns la 30 de ani si incep deja sa iau lucrurile mai usor fara atitea framintari launtrice, chiteodata raspunsul vine mai tirziu chiteodata nu mai vine. Nu stiu, poate virsta e de vina, poate altceva.
    Si eu de atitea ori am vrut sa faca pentru mine cineva alegerea si neaparat sa fie o alegere buna sau eu sa fiu increzuta ca e cea mai buna, chiteodata asa si iesea dar mai rar.
    Hai sa mai scrii asa chind i-ti vine intr-o doara sa scrii fara sa stii de unde incepi si unde termini.

  • Reply felicia 19 august 2010 at 10:47

    vorbim la general despre ce ne doare, dar am vrea sa spunem concret ca uite asta ma supara, cutare ma enerveaza sau ma oboseshte sau ma evita, sau nu ma iubeste. Cel mai interesant e la sfirshitul articolului
    http://vdv.crimea.ua/td/2010/03/02/%D0%B5%D1%81%D0%BB%D0%B8-%D0%BD%D0%B5-%D1%83%D0%BC%D0%B5%D0%B5%D1%88%D1%8C-%D0%BB%D1%8E%D0%B1%D0%B8%D1%82%D1%8C-%D0%BD%D0%B0%D1%83%D1%87%D0%B8%D1%81%D1%8C/

  • Reply Cosmic Girl 19 august 2010 at 11:31

    Hai ca n-am sa fiu originala daca te laud si eu:) Da gandeste-te singura, daca atatia oameni intra pe blog, citesc si reactioneaza la mesajele tale, inseamna ca te vor! Si o fac de bunavoie si nesiliti de nimeni.
    Stii ce faci tu? Sonorizezi ceea ce multa lume nu are curajul sa spuna nici in gand. Si atunci vad ca nu sunt singuri pe planeta asta, mai exista personaje care-si pun intrebari de tipul „Ce semn o fi fiind asta?”, sau „Care-i menirea mea pe pamant?”.
    Referitor la decizii, suntem lasati sa alegem. Dar, in cazul in care o dam in bara, are loc o rasturnare inexplicabila de situatie si… nu se intampla. Dumnezeu ne scapa de consecintele „inteligentei” noastre! Am simtit-o pe pielea mea si de-atunci iau decizii mai usor, stiind ca am acoperire:)
    Stii ce intrebare ma framanta pe mine? Cand trebuie sa te resemnezi si cand sa lupti? Cand renunti din ratiune si cand din frica?
    Si nu te mai indoi de valoarea ta!

  • Reply natalia 19 august 2010 at 13:40

    Nata mi-ar face o deosebita placere sa te cunosc personal imi dau seama
    ca esti un om foarte ocupat si nu-ti prezint ni-ci un interes, te apreciez foarte mult si tot ceea ce faci,sper mult la un raspuns.

    • Reply Nata Albot 19 august 2010 at 16:30

      Sunt in fiecare zi la Jurnal Tv. str. Vlaicu Pircalab 63.Omul de la securitate stie cum sa ma gaseasca. Dupa 10.

  • Reply sylvia 19 august 2010 at 17:14

    Nu asi zice ca e incoerentza…mai degraba cred ca itzi curg cuvintele dupa cum iti alearga gyndul….si asta e cel mai interesant …dekit ai sta si ai ticlui ore in sir o siungura fraza , ca sa placa celor ce te citesc …Nu vreau sa par banala…dar nu stiu cum se intimpla …ori de kite ori intru pe blog si citesc kite ceva …mi se umplu bateriile, indiferent de ce citesc…simt o energie aparte printre rynduri! si asta e foarte important sa poti sa transmiti acel „iz” si celor care nu-l poseda

  • Reply Tatiana 19 august 2010 at 21:24

    Aceste „nimicuri” sint asteptate si citite de fooooarte multi si poate ca tu le scrii fara vreun sens pe cand cineva pune mare pret pe ideile tale, incercand sa citeasca printre randuri si sa se adanceasca mai profund in mesajul care vrei sa-l transmiti. Mi-am facut si eu de curand blog (ca sa nu raman in urma) si am avut si eu acel moment total lipsit de inspiratie scriind un articol in care mi se parea ca nici ideile nici propozitiile nu se pupa una cu cealalta, dar care a avut cel mai mare succes.

  • Reply curcudus 23 august 2010 at 10:15

    sa curga comentariile
    http://www.youtube.com/watch?v=kHSOAsTJh1Q

  • Leave a Reply