Monthly Archives

November 2010

De-ale mele

Ultima, vinere, din noiembrie

Azi, vineri, credeam că va fi mai greu. De fapt a fost şi n-a fost. Întîi de toate, aproape că am inventat o zicală sau chiar două,inspirată din experienţa mea matinală de la stomatolog: Sub orice punct, se poate ascunde o groapă sau Nu orice găurică din dinte e atât de mică pe cât pare. Am precizat că e din dinte, ca nu cumva nişte muligambişti neinspiraţi să dea replici, doar de dragul replicilor.

În al doilea rând, azi mi-am umflat capul de reţete. Şi nu înzadar. Pentru că în sfârşit, am avut timp să le aleg pe cele care o să-mi placă să le şi gătesc. Că până acum, cam multe la repezeală s-au făcut.

Tot azi, am avut un interviu cu Stela Popa. Interviul a fost făcut pentru Vocea Basarabiei, iar eu am simţit un val de admiraţie pentru Stela şi pentru abilitatea ei de a conecta întrebările cu răspunsurile, aşa încît să nu fie nici un moment de suspans, nici o pauză şi în acelaşi timp, interviul să curgă ca din izvor.

Tot azi, am mai petrecut o oră în juriul Concertului la Pălărie şi deşi i-am avertizat că voi fi rea şi necruţătoare – n-am avut nici chef şi nici inspiraţie. Aşa că am vegetat 60 de min, urmărînd oameni atât de diferiţi, cu vârste între 12 şi 72 de ani, fiecare cu micul său talent. Ei cum să fii tu rea şi nesuferită când unii pleacă la mozzarella şi spaghetti, iar alţii râmân să mănânce mămăligă şi caşă de hrişcă şi încă mai cred că pot veni la TV, fluierând ca o privighetoare ca să câştige un apartament?

Vine iarna. Colegii din redacţie suspină. Eu mă bucur. Eu vreau bulgări de zăpadă şi mai sper că se va găsi vreun prieten mai bun să-mi bage un bulgăre după ceafă. E viroză în oraş – păziţi-vă! Maică mea umple casa cu hrean şi îşi amăgeşte inofensiv nepoatele cu usturoi la prânz.

Şi încă ceva. Nu rataţi Sare şi Piper de luni. De ce de luni? Pentru că nu veţi mai avea la ce să vă uitaţi mai bun. Da, eu ştiu că nu prea ai la ce te uita seara la tv. Şicemi mai ştiu, că noi ne facem luntre şi punte să iasă bine tot ce vedeţi voi. Mai avem de rânit, dar nu atât de mult.

Nu rataţi nici emisiunea de marţi. Veţi cunoaşte pe unicul blogger-bucătar de la noi. Am atâta admiraţie pentru el, iar reţeta pe care mi-a propus-o mi-a făcut să simt un complex de inferioritate. Lasă, recuperez eu. Timp, răbdare şi muuuuuuuuuultă dragoste pentru tot ce faci. Iată încă o reţetă.

Miercuri, de Ziua României, voi învăţa să gătesc la Sare şi Piper supă cu perişoare şi saramură de pui. Invitatul nostru mi-a vorbit azi atât de inspirat despre aceste bucate tradiţionale româneşti, încât mie deja mi-a lăsat gura apă.

Vin sms-ri electorale. Parcă-i Anul Nou.Toţi la vot. Eu vreau să vină anul nou!

De-ale mele

GANIŢI VOI TĂŢI!

GATA! ATÂT! LĂMÎE SE SCRIE LĂMÂIE! ŞI EU AM SĂ MĂ DUC ŞI EU LA VOT! Sincer, asta e tot ce-am putut stoarce din mine, dupa o saptamina in care viteza cu care am trait a fost asemanatoare celei a unei veverite intr-o roata. M-au intristat citiva oameni pe care,cu sfintenie, ii consideram inteligenti. M-au deceptionat citiva politicieni pe care ii consideram, cel putin, curajosi. M-au uimit citeva personaje politice prin mica doza de flexibilitate, pe care nu credeam ca o mai au. Si m-am convins, din nou, ca totul este trecator. Deci, si asta va trece….

EVENIMENTE

Aşa te vreau!

chiril_gaburici

34 ani. Iar tu eşti atăt de mic şi atît de mare. Chiril, la mulţi ani!

Eu sunt o norocoasă, pentru că te cunosc.

De-ale mele

Relax, take it easyyyyyy

Eu pe facebook fac un performance, iar aici confesez cum fac eu asta. Păi nu pt asta e un blog până la urmă?

Vineri seara am făcut un aşa numit storming de brainuri. Ne gândeam, cu echipa noastră supercompactă de la Sare şi Piper, cum să valorificăm această ultimă săptămână înainte de alegeri. Să ne întîlnim omeneşte cu politicienii noştri, fără dezbateri electorale, care în ultimele sute de mii de secunde ş-aşa sunt suficiente. Şi am născocit o  alternativă. Una, după mine, extrem de inspirată. Şefii noştri au dat dovadă de super multă democraţie şi au aprobat această iniţiativă. Cu sfaturile şi recomandările de rigoare, deosebit de înţelepte şi încurajatoare.

Propunere: Să le oferim timp de emisie politicienilor noştri pentru a-şi manifesta personalitatea într-o ipostază umană, firească, cu diverse probe de abiliate, intelectuale sau artistice. E ca şi cum ai propune unui om, care s-a obişnuit să trăiască cu mandibula încleştată ca la un aligator, să şi-o sloboadă puţin. Un om care vrea să câştige opţiunea personală a altui om şi are  şansa să se adreseze alegătorului său mai pe limba lui. Ce poate fi mai atractiv pentru un spectator?

Oferta a fost făcută mai multor candidaţi. Cine va accepta această “provocare” veti afla pe parcursul acestei saptamini. Despre cei care nu vor apărea, din lipsa de timp, nu putem filma povesti de iubire pentru a echilibra şansele.

Grădină, noiembrie, ceai din crizanteme royale(foarte bun ceai,apropos), hai fără aluzii….

În loc de linguriţă, o ramurică de vişin cu muguri în hibernare…

Facebookul mai generează un subiect pentru măine: Umor! Ne lipseşte umorul! Suntem atât de grozavi, umflaţi în pene şi cu fălcile-balon, încât tăiatul de frunze,întrebările de cultură generală sau probele artistice conteză mult mai puţin decît nişte dezbateri  sau întîlniri din Cimişlia.

Intru pe net. Prima poză: Marian Lupu (real sau photoshop?) pozează în faţa oglinzii. O poză, meschin sau angelic aruncată pe net de cineva. Ei, Dumnezeu cu el, sărăcul (m-am gândit eu) o papadit oleac. Dar în momentul în care poza a fost reconstituită de prietenul meu Viorel, nu am avut nici o îndoială că acesta este noul nostru trend. Dar ce fel de trend? Trend al penibilului, sincerităţii, masculinităţii, părului de pe kept.  Ia să vedem….şi am văzut. Un trend al oamenilor care nu au un candidat care să-i reprezinte. Dar care foarte tare ar fi gata să-l susţină, dacă el ar apărea.

http://www.versuri.ro/versuri/llkgf_mika+relax+take+it+easy+romana.html, asta pt cei cu deficiente lingvistice…versuri absolut irelevante, muzica buna

EVENIMENTE

Moda din MD

Îmi amintesc cum mulţi, mulţi ani în urmă, nici nu mai ştiu câţi, pe când exista Centrul de Modă, maică-mea m-a luat cu ea la o paradă de modă. Pe vremea aceea angajaţii primeau invitaţii la diverse manifestări, printre care şi prezentarea colecţiilor fabricilor noastre de textile. Am avut emoţii foarte mari, era o sumedenie de lume, mă aflam undeva aproape de pasarelă şi ţin minte cum m-au impresionat pălăriile imense, sacourile ciudate, dar şi modele foarte înalte şi slabe. Cred că anumite evenimente din copilăria noastră lasă o amprentă mult mai mare asupra noastră, decât părinţii îţi pot imagina. Aşa că azi mi-am luat fetele la un eveniment similar de la Moldexpo. Le-am aşezat în primul rând şi le-am lăsat să admire colecţiile designerilor moldoveni. Trebuie să recunosc, au fost câteva piese chiar deosebite. În special, m-a impresionat colecţia unei fete din Drochia. Demult nu am mai văzut ceva atât de minuţios şi iscusit lucrat. Valeria Borziac va veni şi luni la Sare şi Piper la Jurnal TV ca să puteţi descoperi această splendoare de colecţie etno. Aş fi foarte fericită, dacă aş putea să-i ofer măcar o şansă cât de mică, să se facă văzută şi recunoscută.

img_5936

A mai fost o colecţie super interesantă pentru bărbaţi. Alexandru Luchian, va veni şi el la Sare şi Piper în următoarele zile.Talentat, tânăr, la început de cale, un gust estetic şi o abordare a ţinutei masculine, aşa cum îmi place mie.

img_6069

Vă las să vedeţi cele mai interesante piese din ArtPodium – evenimentul pe care Valentina Radcenco, fără nici o susţinere financiară din partea statului, îl organizează al 5-lea an la rând, oferind unica motivaţie designerilor moldoveni de a şi continua activitatea şi a crede în ceea ce fac. Vizitaţi galeria foto.

De-ale mele

Interzisă pt că e prea sexy

Măcar atâta bucurie. Nu doar la noi comuniştii interzic picioare frumoase pe panouri. Şi la ei, tocmai o întreagă Beyonce poate fi interzisă pentru prea mult vino-ncoace.

De-ale mele

Desole

Azi am auzit o stire de la care nu mi-a stat bine. O stire pe care am auzit-o ca zvon in weekend si care mi-a confirmat-o, dupa amiaza , un banal buletin de stiri la radio. Matinca nu miroase deloc a bine toate alegerile astea. Si cum pe mine simturile mai mai inseala, ar fi bine de data asta sa gresesc. Am citeva slogane noi cu aceasta ocazie: 1. Nu contam, oricum votam. 2. Iar nu contam, iar votam?
3. Noi contam? Cin ti-o amejit?
4. Oricum nu contam, dar votam!
5. Intii votam, s-apoi mai vedem daca mai contam, da nu cred
6. Nu voteaza cel care conteaza, el si fara mine e maladetz
7. Lasati marasmul, cascati ochii!
E tocmai momentul unei pauze publicitare in care ar fi bine sa dam un telefon celor de la tara, sa mai aflam ultimele noutati. Iata cine conteaza, tara nu buricul.