Calatorii

Tup(r)ism de Moldova

În sfârşit sâmbătă seara nu mă rupe nicăieri să ies. Maică-mea a coborât raiul pe pământ şi l-a împărţit prin farfurii.Roşii din grădină, ardei din grădină, bostănei din grădină, cartofi cu păstăi din grădină, usturoi din grădină, porumb fiert, crescut în grădină, cald, sărăţel şi dulce. Printre toate aceste mane cereşti şi o vişinată de-alu taică meu, care e atât de bună, încăt la întrebarea câtă vişinată a fost făcută vara asta,mi s-a răspuns clar: cât să ajungă.

Bun găsit dragi copii. În acest final de iulie voi încheia prin a vă povesti despre ultima parte a vacanţei mele. Este dedicată Moldovei. Am zis că ar fi păcat să ai o lună de odihnă, să mergi prin ţări străine şi să nu traversezi nişte asfalturi de Moldova. Ne-am mobilizat vreo 4 colegi şi ale mele 2 odrasle. Am luat corturi, saci de dormit şi tot de ce mai are omul nevoie pentru camping. Am ales să petrecem 2 nopţi pe mal de apă. Multă apă. Prea multă apă pentru cum aceasta este valorificată de localnici. Lacul de acumulare de la Costeşti. Nordul Moldovei, puţin mai mult de 200 km de la Chişinău.

Drumurile de la proaste la foarte proaste, peisajele salvate de culoarea verde a anotimpului şi o furtună în inima căreia ne-am pomenit şi care a cernut peste noi cu ouă de geaţă. Acesta a fost doar începutul.

Cât de îngrozitor e să fii cuprins de o furtună, cu  tunete, rafale de vânt şi bulgări de gheaţă, fără să te poţi ascunde măcar sub un copac, de frica de a nu fi prins de un fulger sau de o creangă ruptă? Cum e  să opreşti maşina, să-ţi pui mâinile în cap şi să înţelegi că nu ai unde evada, numărând fiecare lovitură de gheaţă în maşină. E ca şi cum ar fi un mic sfărşit al lumii. Noroc că cineva acolo sus , dus de vânt, dus de gând, şi-a epuizat sacul şi a mers mai departe, lăsând soarele să răsară. Asta a fost în raionul Râşcani. Mai aveam încă de mai făcut cîţiva kilometri până la destinaţie. Şi i-am făcut. Şi am descoperit acolo pâmânt uscat, crăpat, însetat şi cam uitat de om.

Iată cum arată în Costeşti supermarketul.

De la trist, la şi mai trist. În poză de mai jos puteţi vedea ceea ce a mai rămas de la, presupun eu, casa de cultură.

Iar în această instutuţie, minţile tinere de costeşteni află ce e patriotismul, frumosul. Şcoala.

În schimb, lacul are un ferryboat. Ce-i drept acesta funcţionează exact ca ceasurile lui Dali. Adică nicicum sau când şi cum.

Aşa dar, bun venit în Costeşti-Stânca. O localitate situată la graniţă cu România, unde limba rusă e cea de stat şi unde îţi piere orice chef de frumos. Dar firea omului este exact ca şi coada şopârlei. Cu multiple posibilităţi de reabilitare.  Aşa că după 200 de kilometri traversaţi prin gropi şi hopuri, după  o furtună cu grindină pe care am lăsat-o în spate, băieţii şi-au scos stresul cu bere, iar eu cu bucuria de a le oferi fetelor mele prima experienţă de somn în cort şi deşteptare pe mal de lac. Apusul a fost fenomenal.

Noroc de un gospodar de-al locului, care şi-a îngrădit o bucată bună de ieşire spre lac. A adus omul acoloce l-a dus capul: o butcă pentru beri şi îngheţată, nişte boxe cu refrene de chanson, nişte plite de beton pe post de scări spre lac. Era cel puţin curat. În plus, omul ne-a lăsat să ne întindem corturile fără a ne lua bani şi aşa ne-a glăsuit: Vedeţi cât e de curat aici? Aşa să lăsaţi. Aşa am lăsat a doua zi şi ne-am mutat mai departe de teroarea muzicală din boxe şi de limbajul ierbos al vecinilor.

Aşa cum era firesc, unde nu e stăpân, găseşti toalete improvizate pe sub tufe, şi grămezi de gunoi. Unde mai pui, că oamenii nu văd lacul ca un loc doar de murdărit, ci ,de exemplu, de spălat maşina cu care au venit din Italia în vacanţa, în locurile natale. Era un moldovean acolo  pe mal, care asurzea şi pescăruşii cu hip-‘hopul lui şi mai că nu-şi lingea maşina.cu numere de Franţa, în timp ce nevasta sa şi copilul erau atăt dornici să li se acorde măcar puţină atenţie. Când a venit timpul de acordat atenţie nevestei, omul a lăsat maşina lustruită, şi-a dat jos pantalonii, s-a întins la soare şi le-a trimis pe cele două în apă.

Of, ce să vă spun. Mă necăjeşte turismul ăsta de Moldova. Cu toate că ciorba de peşte făcută la foc a fost bună, iar icrele de vinete coapte la foc au fost şi mai bune. Şi somnul în sac sub cerul liber a fost binefăcător.Şi pozele n-au ieşit chiar rău. Fără gram de fotoshop. Deşi eu aş băga toată Moldova în photoshop. Şi în primul rând aş turna peste oamen intâi ceva  care să le topească creierele infectate de nepăsare şi apoi alt ceva care să le picteze noi circumvoluţiuni. Şi dacă oamenii ar porni la odihnă fără saci de gunoi, un mic şoc electric le-ar simţi toată fiinţa sau măcar buzunarul. Şi dacă oamenii ar trasnforma măcar un cm pătrat de natură în spălătorii de maşini tot m-aş gândi ce rău ar trebui să sufere. Pentru că nu se poate doar să comsumi, să consumi, să consumi, fără a te gândi că nu eşti stăpân pe univers, ce doar pe propria viaţă, care merge paralel cu multe alte vieţi.

Colegilor mei ţin să le mulţumesc că au făcut parte din acele câteva capitole frumoase ale acestei călătorii.

Dragă Lacule de la Costeşti-Stânca, se pare că nu te-ai născut în locul potrivit. De altfel ca şi mulţi dintre noi. Cu puţină imaginaţie şi cu bani nu foarte mulţi, te-aş fi trasformat într-o bijuterie sau măcar aş fi instalat câteva urne de gunoi, câteva toalete şi o patrulă. Turismul de Moldova înainte de bijuterii, are nevoie,  în primul rând, de gospodari cu minte şi oameni care să iubească frumosul şi curăţenia.

 

Comentarii

Previous Post Next Post

You Might Also Like

28 Comments

  • Reply Cristina Evtodii 31 iulie 2011 at 00:22

    „Dragă Lacule de la Costeşti-Stânca, se pare că nu te-ai născut în locul potrivit.” Adevarat! Nu am fost acolo, dar am ratat mult, deoarece pozele pe care le-ai adus, ma motiveaza sa vizitez acest coltisor de frumusete!

    • Reply Marina 15 martie 2013 at 15:59

      In primul rind as putea spune ca ai vazut numai pertea nagativa a costestiului…si supermarketul pe care l-ai vazut el demult nu lukreaz….si nu cred ca aceasta este doar o problema a Costestiului…ci a intregii Md…comparativ ku alte sate..in |Costesti este un liceu foarte bun(care nu inteleg de ce nu l-ai fotografiat), o casa de cultura..si magazine destul de ingrijite..din tot blogul acesta ti se face impresia ca intradevar e sfirsitul lumii…dar cei care locuies sau care l-au vizitat inteleg destul de bine ca..Costesti e un coltisor de rai!

  • Reply dida 31 iulie 2011 at 01:27

    iata ca tu, Nata, ai daruit lacului de la Costesti-Stanca citeva bijuterii = aceste poze minunate si descrierea frumoasa, timpul cheltuit cu el si intentiile bune… de ar gandi mai multi asa, si de s-ar gasi unii chiar sa faca mai mult pentru locurile frumoase din Moldova noastra draga ar fi foarte frumos. dar nu e simplu. totul incepe de la fiecare din noi, in parte…
    (sint in Scotia) si vad atata cumsecadenie in fiecare zi aici, ca in gand mereu imi apare fraza: ‘ce-ar fi sa fie si la noi asa?’. ex: merge un un domn pe strada, elegant si vede o hartie cumva luata de vant, se apleaca, o ridica fara jena si o arunca in cosul de gunoi. are grija fiecare de ce il inconjoara. da saculete mici pentru gunoi, am impresia, ca poarta toti in buzunar. si daca merge cu cainele prin parc sau pe strada si s-a intimplat firescul, se apleaca si stringe ‘gunoiul’ in saculet si-l arunca in cos. si astfel curatenia in jur e asigurata. fiecare isi face datoria de membru activ al societatii.

  • Reply Natasha 31 iulie 2011 at 01:36

    Mda… mai mult trist decat frumos. Insa mersi pentru descoperirea localului acesta. N-am fost pe acolo… Datorita calatoriei tale l-am vizitat virtual.

  • Reply Natalia 31 iulie 2011 at 06:26

    Ce sa zic, eu acum stau in SUA. Nici vorba – nu am de gand sa raman! In ziua in care imi expira viza, emisa in baza unui program post-universitar cu durata de un an, voi ateriza la Chisinau! Niciodata nu m-am gandit sa raman aici, desi si pana acum multi pun la indoiala intoarcerea mea in md. E bine aici, dar credeti-ma, e si multa nepasare. Daca si vezi pe unii strangand gunoiul „din intamplare” prin locuri publice, o fac pentru #$ pe ora. Sa vedeti ce grozavie descoperi in camerele de la hotel in care oamenii petrec una sau doua nopti, pe care nu m-as apuca sa le curat nici pentru dublu $/ora. Noi, Moldovenii, chiar cand plecam undeva in vacanta si pe o perioada indelungata lasam dupa noi camera in hotel chiar mai lustruita decat am descoperit-o la sosire. 2. La noi, daca mergi prin super-markete, nu gasesti gogoase pe rafturi cu ciorapi si altele ca aici in state, doar din simplul pentru ca tocmai in locul cela consumatorului i-a pierit pofta de gogoase. Se intampla si la noi, dar aici e grozavie totala. Nici mai vorbind de viceele in mall-uri sau alte locuri publice amenajate si asigurate cu tot ce trebuie pentru igiena in care descoperi atat mizerie si nepasare… noroc de cel care primeste #$/ora. Si as putea sa argumentez nepasarea si incultura lor in pagini intregi, credeti-ma. Iar de cei care umbla cu ciorapi albi in slapi de vara sau care isi expun discutiile la telefon pentru toti calatorii din transportul public sunt deloc putini. Si nu descopar toate lucrurile astea intr-o gaura prapadita, ci in unul din cele mai mari si reprezentative orase ale SUA in care oamenii tare se mai mandresc ca traiesc aici. Insa cat de mult ma mandresc eu ca sunt din Moldova. Nu vreau sa zic ca la noi totul asa de bine, avem la multe de lucrat, dar pot sa sustin cu mare convingere ca avem mult mai multa cultura… iar ceea ce ne lipseste si ceea ce vedem in fotografiile de mai sus, este saracia. Sunt fericita ca intr-o zi ma voi intoarce acasa si niciodata nu voi intelege oamenii care se pierd prin lume. Noi avem mare sanse sa ne ridicam si eu mult ma bucur ca sunt nu putini oameni care incearca sa faca ceva pentru tarisoara noastra draga. Va urmaresc actiunile cu mare drag!

    • Reply dan 31 iulie 2011 at 18:42

      Natalia, welcome acasa in Moldova si cit mai curind nu zabovi, nu uita sa treci pe la viceuri publice din capitala vei fi surprinsa de curatenie si miros frumos, treci si prin piata centrala: curatenie idiala si oameni politicosi, prin rutiere miros superb si fara hoti de buzunar, drumuri reparate si frumoase, soferi amabili, care iti cedeaza trecerea la orice pas… moldova o tara din povesti nu altceva

    • Reply curcudus 31 iulie 2011 at 23:15

      ce patetit…
      eu tot umblu in ciorapi albi in sandale de vara si sunt constient de asta… este o „crima” cumva?!
      este o „crima” sa lesi gunoi din urma ta si incaodata esti patetit…
      sa stringi gunoiul pentru bani e normal si nu e normal sa stringi gunoiul din urma ta, odata ce ai platit ca altcineva sa stringa gunoiul din urma ta… la moldoveni totul cu picioarele in sus. nu ma mandresc de loc de tara mea. sorry.
      de exemplu

      • Reply ea 2 august 2011 at 08:45

        esti un bou cornorat daca umbli in slapi/sandale de vara

        • Reply ea 2 august 2011 at 08:46

          … si ciorapi

          • tu 3 august 2011 at 02:45

            de ce anume bou:) si inca si cornorat:)???

        • Reply maria 3 august 2011 at 16:10

          Sa dea domnu sa fie asta cea mai mare tragedie in moldova: porti slapi/sandale de vara si ciorapi…fiecare poarta ce i se pare mai comod… Who Cares? O facem pe marii „fashionista”, inca un tupizm de moldova.

    • Reply DvT 1 august 2011 at 15:22

      da ce catai tu fata rumena-si-frumoasa-si-culta-crescuta-in-Moldova in hotelele in care oamenii petrek 1 noapte (deseori numite in popor one-night-stand-hotels)?

    • Reply udne dai si unde crapa 1 august 2011 at 19:47

      s-a dus BOU si se intoarce VACA!

    • Reply Vera 8 august 2011 at 00:19

      Sint si eu in SUA,…imi expira si mie viza curind, in fiecare zi ma gindesc, sa ma intorc, sa nu ma intorc….
      Multe minusuri si multe plusuri am si eu pu SUA, dar ma doare gindul ca acasa pot gasi mai multe minusuri decit plusuri.

  • Reply Eugen 31 iulie 2011 at 06:38

    Voi pune ale mele 5 kapici. Eu sâmbăta viitoare plec la lac. Doar că merg la câțiva km depărtare de Costești. Acolo e foarte frumos, plajă de nisip, apă la fel de curată. Și e aproape de sat, cu tot cu magazin și ce trebuie. Voi pune fotografii.

  • Reply aurasu 31 iulie 2011 at 08:06

    Bine ai venit in Moldova…sper ca te-ai odihnit foarte bine in Europa…referitor la odihna din Moldova,e foarte trist ca avem locuri pitoresti,dar nu sunt pe deplin ingrijite.

  • Reply margareta 31 iulie 2011 at 14:12

    De unde atata saracie, murdarie si nepasare in Moldova? Parca nu mai e URSS, parca ne-am mai civilizat… Noi, fiecare in parte suntem de vina de murdaria ce ne inconjoara. Omul face locul si nu invers.

  • Reply Tatiana Alexandrov 31 iulie 2011 at 21:35

    trist…oare citi ani tre sa mai treaca ca moldoveanul sa pastreze macar ceia ce are…rusinica gazdelor sau poate si altor turisti care nu pastreaza curatenia…sa spele masina la lac…dus cu mintea, nu alta…

  • Reply Lynx 1 august 2011 at 10:24

    margareta, in URSS era mult mai bine, si ingrijit si frumos.
    Nu spuneti ceea ce nu stiti.

    ex. s. Taul cu pracul – in URSS era unul din cei mai… din Europa Est!

    asa ca cu civilizarea de acum.. iata ce avem, ex. sus ^^^ in istoria din partea a Natei Albot.

  • Reply aurasu 1 august 2011 at 17:23

    stii as dori sa avem un turism bine pus la punct,ca sa putem cistiga si sa putem ne mindri,as dori sa traim intr-o tarisoara plina de puritate,voie buna si liniste!!!

  • Reply Emilia.Balti. 3 august 2011 at 20:19

    Noi am fost la Costesti mai multe familii si am comandat un autobuz,fiindca drumurile erau infernale.Am mers pe traseul Balti-Glodeni.Aceste locuri trebuie
    vazute si admirate:1.Padurea Domneasca-raiul pe pamint.Atunci inca nu erau
    zimbrii.Acum au si puisori.2.Grota de la Cobani.3.Cele 100 de movile.E un fenomen ce n u-l poate nimeni explica.E una din cele 7 minuni ale Moldovei.
    Ele-s peste 3000.Stau insirate pe un ses imens si linga fiecare movila- un
    lac(un ochi de apa) dupa marimea ei cu salcii pe mal,cu trestii,cu broscute.
    4-5.Tara Bitlanilor si Cheile Butesti nu le-am vazut.6.Copiii au fost incintati de
    excursia la hidrocentrala si podul ce leaga cele doua maluri.7.Plaja de la Varatic era prea pustie-nici un copac.
    Calatorie placuta! Mister Google iti arata harta,daca-l rogi frumos!

    prea pustie.Calatorie placuta!Harta o iei de la mister Google.

  • Reply InLoVe 6 august 2011 at 15:27

    Mi-a plăcut modul în care ai expus cele întâmplate.

    De vreo 3 ani visez să merg cu cortul la nord, şi nu mai ajung să o fac. Mi se taie elanul, când îmi închipui cum ar fi drumul spre Criva. Am fost anul trecut la festivalulu portului naţional la Şoldăneşti, am „călătorit” pe un drum de parcă e de e timpul celui de-al doilea război mondial. Deci, nu am curajul, şi nu mă ajunge pentru mult entuziasmul.

    Îţi mulţumesc pentru călătoria virtuală oferită nouă, celor cu mai puţină voinţă. Ai un bronz superb 😉

    • Reply Olga 5 septembrie 2012 at 16:51

      Ce sa zic… drumu de la Riscani e un pik mai bun decit cel de la Soldanesti

  • Reply alina. Balti 11 august 2011 at 10:05

    mergem aproape in fiecare week-end la Costesti cu sotul. ce sa zic? lume multa vine! si gunoi mult ramine….imi place acolo….mai ales rasaritul si apusul! apoi stinci frumoase si pestisori care se vad la fundul apei. cit despre muzica….mda! seara se fac dansuri pe chanson! noi insa preferam sa dormim mai departe de asa zisa disco de la costesti. si totusi…ce frumoasa e Moldova noastra!

    • Reply mr.ro_man 23 noiembrie 2011 at 20:19

      e frumoasa, dar vezi ca e greu sa le spui sau sa le arati persoanelor din strainatate frumusetea ei. Nu avem macar fotografii frumoase, cum o sa chemam turisti in tara noastra, cu ce o sa le atragem atentia? Sunt in SUA si le spun la toti ca Moldova e frumoasa, dar mai sunt si alti Moldoveni(de pe la țara), needucati, care strica toată imaginea țarii. Aruncind gunoaele pe strazi, scuipind, vorbesc vulgar s.a.m.d.

  • Reply Elena 19 august 2011 at 20:31

    Inchintata!
    Chiar mia trecut chindva un ghind ca ai aratat SUA de la un capat si pina la altul si nimic despre bastina, iata ca sa realizat. Multumim.Aceasta ne afecteaza, dipa cum se vede.Si aceasta e puterea cuvintului.Mintele luminate ale poporului insistati cu astfel de articole.Si incet, incet lucrurile se vor schimba.Ca doar a fost si anul 1989, si se poate daca este voinata si intelegere.Trebuie sa ne auzim, si atunci vom avea o sansa.
    Moldova, tara natala, merita a fi cunoscuta, trebuie doar sa ne dorim aceasta, ca nu de alta dar se umplu avioanele spre Turcia.

  • Reply Olga 3 septembrie 2012 at 12:32

    Salut lume. Sunt nascuta in acest coltisor de rai-Costesti, dar locuiesc in Germania. Si de fiecare data cind e timpu sa revin acasa am cele mai mari emotii caci urmeaza sa ma revad cu el „Costesti”. Imaginele de mai sus asa presupus casa de cultura este cinematograful, si presupusa scoala este o sala de sport ce face parte din cladirea a casei de cultura.

  • Reply Olga 5 septembrie 2012 at 16:49

    Imi place voba ta Natalia…”Lacule nu te-ai nascut acolo unde trebuie” daca se nastea la Germania sigur ca era o comoara.

  • Leave a Reply