CANATA

NU RATA ZDOB ŞI ZDUB, ÎN PREMIERĂ LA MONTREAL!

Of. Nici nu ştiu cum să încep. Probabil aş începe cu un cuvânt care nu ne prea place: TREBUIE. Uneori sunt lucruri pe care trebuie să le facem, aşa, pur şi simplu, pentru că trebuie. Şi acum, când vin Zdubii pentru prima dată la Montreal, tot TREBUIE. Trebuie să-ţi mişti fundul obosit de muncă, treburi casnice, facturi şi ambuteiaje şi să mergi să-i vezi. Nu pentru vânzări de bilete  ca să ajutăm organizatorul să-şi scoată banii şi nici măcar pentru a auzi preferatele  “Bunica bate toba” sau “Dragă otee”. Ci pentru că CEA MAI TARE trupă din Moldova, o legendă vie practic,  vine în vizită la moldovenii, românii şi ruşii din Montreal. Şi dacă cineva pretinde că face parte din acei speciali, elitişti, norocoşi, aleşi pe sprânceană, noi rezidenţi permanenţi ai Quebecului, păi ar trebui să înceteze să pretindă. Ci ar trebui să meargă şi să demonstreze că are inteligenţă şi este capabil să-şi recunoască eroii, că este în stare să ofere o primire caldă şi afectuaoasă, că poate fi solidar(un sentiment al căprui lipsă în ţara natală inclusiv pe mine m-a făcut să vreau să schimb ceva în viaţă mea). Mi-e greu să-mi imaginez cum ar veni ditamai Zdubi peste ocean şi să fie sala semiplină.  Ei je, îs artişti! Care cântă life, care ştiu să încingă publicul, pe care îi cunoaşte atâta lume şi îi primesc peste tot cu sălile pline. Eu, de exemplu, voi încerca din răsputeri să conving câţiva oameni importanţi, care organizează două, dintre cele mai mari  festivaluri de muzică din Montreal, să vină ca să asculte Zdob şi Zdub. Pentru că eu mă mândresc că vin din ţara în care s-a născut o trupă ca Zdob şi Zdub. Şi cine ştie, poate le place şi lor şi poate la anul se numără şi Zdubii printre trupele de  pe afişele acestor festivaluri.

Când am venit în Canada, unul dintre primele lucruri care mi-au fost sugerate ca activitate era să organizez la Montreal evenimente cu artişti din Moldova. Eu îi cunosc, ei mă cunosc. Nu mi-ar fi fost complicat, îmi spunea unii. Primul motiv pentru care am renunţat categoric la această idee este pentru că mi-e frică de scepticismul şi inerţia  cu care moldovenii îşi tratează eroii. Altfel spus, mi-a fost frică să investesc în evenimente la care nu vor veni oameni.

Avem ceva în sânge. Fie un soi de orgoliu, fie un soi de lene de a stoarce din noi admiraţie, fie ueste vorba despre banala nepăsare faţă de tot ce ne înconjoară.

Nu vrem să ne iubim eroii. Nu vrem să le arătăm cât de importanţi sunt pentru noi. Nu înţelegem că eroii sunt cartea noastră de vizită, a fiecăruia în parte, dar şi a naţiunii în totalitate. Eroii sunt cei care ne reprezintă şi numai de noi,publicul, alegătorul,  depinde ce eroi vom alege să iubim şi pe care nu-i vom ferici cu atenţia noastră.

Atunci când am auzit că o fată din România s-a apucat să aducă Zdob şi Zdub la Montreal, m-am speriat doar de un singur lucru. Că această primă iniţiativă să nu fie şi ultima. Ştiind cât de greu sunt de mobilizat conaţionalii mei, am simţit nevoia să mă implic. Şi să-i scutur un pic. Şi să le spun că Zdubii TREBUIE primiţi frumos la Montreal. Cu mulţi, mulţi ochi aprinşi, cu multe , multe aplauze, cu părinţi care îşi vor aduce copii ca să le cunoască şi să le asculte melodiile.

Şi ştiţi de ce? Pentru că aşa e frumos. Pentru că aşa se cade. Pentru că aşa e bine. Pentru ca plecând de la Montreal, Zdubii să ne ducă vorba mai departe. Că suntem uniţi, că putem fi gazde bune, că i-am scăldat în iubire, aşa cum merită să fie trataţi nişte artişti ca ei, cei mai buni, unii dintre cei mai iubiţi. Şi pentru ca să pot să scap şi eu de scepticism şi stereotipuri despre nepăsarea moldovenilor. Şi pentru ca să cred că e loc de un concert cu Valy Boghean, Dara sau Alexandrina Hristov la Montreal.

Nu staţi acasă pe 10 noiembrie. Veniţi la concertul Zdubilor. Aş vrea să vă cunosc pe mulţi dintre voi, cei mai de treabă, care aţi plecat de acasă, atât de departe. Şi nu lăsaţi cumpărarea biletelor pe ultima seară. Dacă v-am convins scrieţi un comentariu la această postare. M-aş bucura mult.

  • Pretul biletelor este între $45 şi $60.  Biletele pot fi achizitionate:

    -online, direct de pe pagina de facebook www.facebook.com/yooby.ent prin sistemul PayPal – plata numai debit sau credit – service fee $1.50 (serviciul PayPal)

    -personal, de la restaurantul Trattoria Cinecitta (5220 Decarie – 514 814 6344. Plata este numai cash (fara service fee)

    -prin telefon, (sau personal) de la sala Theatre Desjardins (1111 rue Lapierre – 514 367-6373) – plata este cash, debit sau credit – service fee $2.00 (serviciul Theatre Desjardins)

    Pentru cei care sunt în familie (2 adulti) şi vor dori să cumpere 2 bilete de $45.00 45 , al doilea bilet va avea o reducere de 10%

    P.S Acest articol este scris din pur entiziasm şi dragoste pentru Zdob şi Zdub. Nu sunt organizatorul concertului şi nu am nici o legătură personală sau de colaborare  cu organizatorul.

Comentarii

Previous Post Next Post

3 Comments

  • Reply olga 3 November 2013 at 15:23

    Cita dreptate ai Nata!
    Ma mira totusi faptul ca nu s-au procurat inca toate bilete.
    Cu sufletul la gura am mers dupa servici sa-mi cumpar bilete, credeam ca vor fi vindute ca piinea calda. Am doua explicatii totusi :
    1. unde s-a mai vazut sa stea lumea asezata pe scaun la un concert rock?
    2. prea tirziu au inceput organizatorii publicitatea, si cam slabut, ar fi trebuit folosita o publicitatae mai ”agresiva” (in a friendly way).

    Nu toti moldovenii stau pe facebook si net, eu una nu eram sa aflu altfel.

    Si totusi, biletele noastre sunt gata de utilizare, abia astept, uuuuuuf. Asa cum ma simt de fiecare data cind le ascult piesele fiind departe de casa vreau sa rid de dor, sa pling de fericire, sa-mi fac parul vilvoi, sa sar in sus si sa-mi explodeze inima de fericire. Zdubii sunt cei mai tari 🙂

    • Reply nataalbot 3 November 2013 at 15:41

      Olga, eu cred că nimeni nu ne ţine prinşi de scaun. Te scoli când simţi pornirea şi dansezi. Eu am mai fost aici la un concert şi la fel m-a mirat că lumea este aşezată. Dar apoi, artistul a invitat toţi doritorii să danseze. În schimb sala era curată, proaspătă, bine mirositoare, îngrijită. Şi dacă oboseai, aveai un scaun pe care să aterizezi.

  • Reply vio 5 November 2013 at 20:23

    nu stiu cine a organizat bravo lor,
    dar cu parere de rau duminca la ora 8 seara e exagerat copiii de la primaire de regula se culca la ora asta, in al doilea rind cu promovarea lasa de dorit, incercam sa ma informez pe Facebook preturi, locuri pentru copii , familiii …

  • Leave a Reply