CANATA

AGRICULTURĂ RESPONSABILĂ. ÎN VIZITĂ LA PRIMA DIN LUME FERMĂ DE ACOPERIȘ

Cred că încă nu am apucat să vă spun cât de multe asemănări văd intre Moldova și Quebec. Pe bune, nu râdeți. Începând cu probleme de identitate națională, continuând cu cele de concurență între cele 2  limbi de bază, vorbite în societate, corupție doar că la alte proporții, politicieni la fel de fățarnici și meschini și multe altele. Mai au ei ceva prin care ne asemănăm. Iarna. Da, iarna. Mai puțin durata ei, dar intensitatea e cam aceeași. Bine se întâmplă și temperturi pe care în Moldova mai rar le avem în sezonul rece. Dar în general, iarna e aceeași: geroasă, cu precipații, doar că în Quebec ea durează vreo 5-6 luni, e cu mai multă zăpadă și e mai frumoasă, mai ales când se topește. În schimb ei sunt mai mari, mai mulți, mai înghesuiți. Și respectiv consumă mai mult și ocupă mai mult spațiu. Din aceste considerente, dar și din cele climaterice, în zonă a fost adoptată o idee extraordinară: agricultură pe acoperișuri de clădiri urbane.  Tema mi s-a părut atât de interesantă, încât mi-am ales-o ca studiu la facultate și firesc că am mers să văd cum funcționează ideea. Noroc, că la Montreal se afla în acea perioadă și Ion Ștefăniță, Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din RM, un om cu o curiozitate profesională de invidiat. Cum să nu vrei să-l impresionezi pe Ion cu ceva legat oarecum de pasiunea sa.

2010

FERMA LUFA ÎN COSTRUCȚIE. MONTREAL.2010

Am aflat despre Ferma Lufa din FB. O să încep de la faptul că au un marketing absolut fenomenal, iar rețelele de socializare sunt exploatate la maximum. Și acest detaliu, atât de ignorat de majoritatea productărorilor locali din Moldova le aduce o sumedenie de beneficii celor de la Lufa. Ei nu cheltuie bani pe anunțuri în ziare, reviste, tv sau radio. Site-ul lor LUFA.COM și FB își fac extraordnar de bine treaba, mai ales dacă în spate este un om dedicat doar acestui domeniu, promovării.

2009

MOHAMED HAGE ȘI ECHIPA CARE A STAT LA BAZA LUFA FARMS

Lufa este prima din lume fermă comercială, crescută pe acoperiș de clădire urbană. Afacerea a pornit în 2011, la Montreal, la înițiativa unui tânăr din Liban, pe nume Mohamed Hage. Căutând idei inovatoare pentru a lansa o întreprindere agricolă, acesta a descoperit o multitudine de inovații în domeniu. A găsit un specialist în agricultură, unul în marketing și încă unul în construcții. Lucrul echipei a început în 2009, așa încât în 2 ani să fie deschisă prima fermă.

2013

FERMA LUFA.VEDERE DE SUS. 2013

main-image

MOHAMED HAGE, FONDATOR LUFA FARMS

Lufa livrează săptămânal coșuri cu legume la circa 400 de montrealezi. Prețul unui coș standard este de 30 $. Am încercat și eu serviciul lor. Nu e chiar mic prețul, iar conținutul lui, cumpărat la magazin, ar reduce prețul achiziției cam cu minim 25-30 %.  Există însă o categorie de consumatori care dedică tot mai multă atenție la ceea ce mănâncă și la proveniența produselor care ajung pe masa lor. Aceasta categorie este caracterizată și printr-un puteric simț al responsabilității sociale. Mohamed Hage este vegetarian și în afară de calitatea impecabilă a produselor sale, acesta mai invocă câteva argumente puternice în favoarea afacerii sale. 1024px-Lufa_Farms_Plant_Science_Team_Member Podusele sunt tot timpul proaspete, fiind livrate imediat cum sunt colectate. Lupta cu dăunătorii se face nu prin pesticide ci prin biocontrol, adică utilizarea altor insecte, inamici ai dăunătorilor. În aceste pachețele se află larvele unor gâze care odată eliberate încep să-și caute de mâncare prin grădină, nimicind astfe insectele care dăunează plantelor. Nata si Ion_-8 Cu Ion si Nata la Lufa -61 Ferma sa utilizează, în primul rând, apa căzută de la precipitații și o reciclează. Aflându-se pe acoperiș, Lufa folosește de 2 ori mai puțină energie pentru încălzire decât o seră obișnuită. Deșeurile organice sunt trasformate pe loc în compost. Cu Ion si Nata la Lufa -59 Nata si Ion_-3 Nata si Ion_-16 În plus, ferma Lufa colaborează cu mici producători locali care împărtășesc  valorile companiei. Da, sună puțin cam străin, dar o companie făcută cu cap are, în primul rând, niște valori și are grijă să le promoveze și să le propage prin activiatea sa. De aceea, în coșul de la Lufa poți comanda și iaurt bio și pâine de casă, și dulcețuri și multe alte bunătăți locale. Toate acestea le-am văzut și gustat în timpul vizitei noastre la Lufa. Și totuși agricultorii lor ar putea da niște lecții de patriotism și mândrie națională la ai noștri. Nici lor nu le vine ușor, nici lor afacerea nu le merge ca pe unt, și ei se plâng că agricultura nu aduce profit și mânâncă multe resurse. Dar când vine vorba de produsele cultivate de ei, fie vorba de usturoi sau nuci, aceștia le prezintă de parcă ar fi făcute din aur. Respectul față de rodul muncii lor și mândria nemărginită pentru faptul că-s crecute local, în Quebec, iată ce am putea să mai învățăm noi de la ei. Cu Ion si Nata la Lufa -77 Un alt aspect de învățat, important și el, la fel de mult, ca și calitatea produselor, este expunerea, marketingul.  Parcă nu e mare lucru să aranjezi câteva lăzi din lemn sau tiucuri de paie, dar peisajul imediat prinde altă față și te duce cu gândul la grădina bunicii. Cu Ion si Nata la Lufa -76 Cu Ion si Nata la Lufa -29 Cu Ion si Nata la Lufa -21 Cu Ion si Nata la Lufa -17

Cu Ion si Nata la Lufa -6

PRODUSE DE LA O BULANGERIE LOCALĂ

De fapt, ”Local” este cuvântul cheie al lui Mohamed Hage. Acesta considera că ultizând în viața de zi cu zi produse locale, noi nu doar facem o alegere sănătoasă și eficientă pentru mediul înconjurător, dar și susținem producătorii locali și contribuim la dezvoltarea unei identități pentru comunitatea locală. În timpul vizitei, am trecut rapid și prin oficiile de lucru Lufa. Tot ce aș mai adăuga este ca ambianță de lucru m-a adus cu gândul la IKEA sau oficiile de lucru Facebook. Adică orice mic detaliu vorbește despre o atmosferă caldă, prietenoasă și creativă.

Cu Ion si Nata la Lufa -49

ATMOSFERA DE LUCRU DIN BIROURILE LUFA FARMS

Cu Ion si Nata la Lufa -67

ȘI LA FINAL – O PORȚIE DE RIDICHI CADOU.
CU ION ȘTEFĂNIȚĂ, DUPĂ O VIZITĂ GUSTOASĂ LA LUFA FARMS

Iar expresia ”Eat local” aș transforma-o într-un slogan de țară pentru Moldova și aici mă refer nu doar la agricultură, ci la tot, dar absolut tot de ce este în stare să rpoducă Moldova și oamenii săi: haine, încălțăminte, mobilă, artizanat. Această nu este o alegere întâmplătoare. Este o opțiune conștient asumată, atunci când facem cumpărăturile, pentru a susține și respectiv pentru a dezvolta inițiativele locale, atât de importante pentru Moldova, economia ei, bunastarea și sănătatea populației sale.

Mulțumiri speciale fotografului nostru Vitalie Iahnei, basarabean stabilit la Montreal, specialist în arhitectură și pur simplu un om bun.

Comentarii

Previous Post Next Post

6 Comments

  • Reply Polovei Diana 15 January 2015 at 03:06

    Foarte interesant! Multumesc pentru o relatare atit de captivanta, asteptam cu ne rabdare urmatoarea!

  • Reply Elena 22 January 2015 at 10:07

    Aceasta idee se aplica sin in Germania, aici se sustine tot ce se produce/creste local. Fiecare Land Federal are fermieri si agricultori locali care sunt sustinuti financiar de catre stat ca sa produca/creasca produsele local. De ce se sustine aceasta deoarece la moment sunt alte tari slab dezvoltate care ofera produsele la un pret mult mai mic decat cel pe care l-ar oferi fermierii/agricultorii fara indeminzatiile de la stat. Asa pot fermierii/agricultorii locali sa tina pasul.
    Chiar si daca produsele locale sunt putin mai scumpe localnicii achita acest pret pentru a contribui cumva pentru Landul in care traiesc si sa sustina productia locala. Eu chiar incerc sa consum cat mai multe produse care sunt fabricate in Landul meu decat cele din alte Landuri sau alte tari, chiar si daca pretul variaza putin. Ma simt obligata sa contribui si eu cumva pentru Landul meu.

    M-as bucura enorm daca am putea prelua aceasta idee si acel mod de gandire din vest si la noi in Moldova, important e ca calitatea produselor locala sa corespunda pretului.

  • Reply Olga 26 January 2015 at 08:10

    Tiucuri de paie?

  • Reply Alexandru 31 January 2015 at 09:38

    Da ce n-avem așa ceva în Moldova?

  • Reply Galina 2 February 2015 at 08:47

    Vreau sa întreb (fără sarcasm) de ce pe clădire ,ce puțin pămînt are Canada . Mi se pare ca are cel mai mare teritoriu de pămînt arabil din lume.? Ei bine poate nu chiar primul dar are mult…

  • Reply Dina 12 February 2015 at 04:56

    Cînd o să avem așa ceva în Moldova/

  • Leave a Reply