Pentru cei care nu ştiu, se mai organizează o ediţie Tedx. Am citit pe undeva că încă mai sunt ceva bilete.
De fiecare dată acesta a fost tot mai bun şi mai bun. Ediţia de azi însă nu o voi prinde. Păcat că nu pot să mă dublez şi la tv şi la împărtăşiri de ide. Deci mi-e ciudă. Azi vor fi printre vorbitori, şi oameni care mi-s dragi. De asta mi-e ciudă de două ori mai mult. Ei, ciuda asta e una inofensivă. Şi foarte uşor trecătoare. Poate, data viitoare, oragnizatorii vor face eventul în weekend, să poată mai multă lume veni.
Aveţi 20 de min libere acum? Nu? Îmi pare rău…Dar poate totuşi aveţi? Hai, închideţi site-le de ştiri, facebook şi ce altceva vă consumă cele 20 de min şi uitaţi-vă pe acest video. E o frântură de Tedx şi un personaj impresionant. Aşa, pentru a vă inspira…
Baftă Tedxişilor în această seară. E o treabă mai complicată să ştii că: eşti restrâns de timp, trebuie să ai o idee şi trebuie să o exprimi cât mai interesant şi captivant, în faţa unui public, în care numeroşii ochi fie te încurajează, fie îţi fură tot elanul.
Lumea aplaudă oricum, pentru curaj şi pentru idee. Şi asta e minunat. În Moldova, curajul e un domeniu în care merită cât mai mult de investit.
2 ani. Prea puţin pentru a ne umfla în pene. Prea mult, pentru cît efort s-a făcut ca să ajungem aici. Tot efortul care se vede la ecran este cam de 3-4 ori mai mare în spatele lui. De data asta nu vreau să fiu modestă şi să aştept să ne laude alţii. Noi facem tot ce ştim să facem mai bine,pentru că tu meriţi tot ce e mai bun. Mulţumesc Jurnal TV pentru 2 ani de altfel de viaţă.
Azi la Chişinău a dansat flamenco Belen Maya. Din ceea ce se poate afla de pe net, este una dintre cele mai mari dansatoare de flamenco din lume. Nicăieri nu scrie ce vârstă are, dar are un corp de nota 10. Deloc suplă, dar bine lucrată. Rochiile purtate în spectacol au fost formidabile.Mă mir cum de fusta de flamenco nu este un must have în garderoba unei femei, pentru că forma fustei este una extrem de seducătoare. Noroc de companii cu capital străin din MD. Pentru ele organizarea manifestaţiilor de acest gen, care aduc o gură de aer din ţara investitorului, este o bună posibilitate de PR. Iar pentru noi, moldovenii, este o bună şansă de evadare din anotimpul Odochiei. Mulţumesc, Silviei Radu pentru invitaţie. A fost frumos.
P.S Păcat că interpretul din stânga nu avea un nr de telefon scris pe maiou. Arăta şi cânta ca un zeu. Şi n-ar fi rău să se obişnuiască şi moldovenii să închidă telefoanele mobile în săli de spectacole.
Vă salut. Ca de obicei, duminicile, mai puţine vorbe, mai multe fapte. Fapte bune. Pentru binele propriu. Aşa, un bine mai egoist. Uneori, măcar duminică, nu strică fiecare să se ocupe puţin şi de binele propriu. Un sport, un masaj, o saună. Una dintre faptele mele bune de azi – Future Shorts. Un festival de filme de scurt metraj ajuns şi la Chişinău, care ne plasează într-o reţea de scurt metraje din 142 de oraşe, din 54 de ţări. Slavă Domnului, de când Dumitru Marian este acolo unde e, avem şi Animest, şi filme româneşti şi filme de scurt metraj. Parcă ne mai destupă mintea, poluată cu atâta interes pentru politică, ştiri cu accidente, morţi, violaţi, schingiuiţi, neîdreptăţiţi.
Din cele 6 pelicule proiectate azi la Odeon, nici una nu m-a dezamăgit. Prima a fost formidabilă, a doua -îngrozitoare, a treia – excepţională, a patra – simpatică, a cincea – albă, a şasea -drăguţă, bună de Oscarul pe care l-a luat anul trecut. Poftiţi un trailer, poate vă trezeşte curiozitatea.
http://kishinow.com/ - este un site pe care zilnic veţi putea viziona filme de scurt metraj, special selectate de pe web. Sper să nu moară ideea, pentru că e prea frumoasă.
Toată lumea zice că merită să-l cunoşti. Inteligent, priceput, profesionist şi tăios. Doina Cernavca e mai ceva decât primarul: patzan scazal, patzan sdelal. A promis să-i aducă pe cei mai buni la întîlnirile Clubului Nostru şi îi aduce. Deci, merită de mers.
Crăciun Fericit, dragi mei! Fie că aveţi un Crăciun sau două. Să nu vă lipsească bradul din casă, mîncărică şi băuturică bună pe masă, mai daţi un telefon şi pe la cei dragi plecaţi departe şi umpleţi-vă de recunoştinţă pentru faptul că aveţi picioare, mâini, ochi, urechi şi tot de ce aveţi nevoie pentru a vă simţi împliniţi.
Aşa aş fi vrut să mă simt şi eu azi. Dar nu mă simt decât acum, când am ajuns în pat, după o zi stupidă de muncă şi dezmăţ cu panettone ,mâncat toată ziua pe stomac gol. Ahh, ce mult îmi place pacostea asta de panetone şi cât de mult urăsc senzaţia pe care o am acum , ştiind că mâine am emisie şi iarăşi trebuie să mă cântăresc.
Am fost azi şi am bătut la o uşă. Nu mi-a răspuns nimeni, am intrat pe uşă şi am întrebat dacă e cineva acasă. Nu mi-a răspuns nimeni. Am intrat în casă şi am văzut 2 bătrâni dormind angelic, fiecare în patul lui. M-am speriat că aş putea să le provoc atac de cord, dacă deschide vreunul acum ochii şi mă vede pe mine, o străină în casa lor, cu o cameră video şi un cameraman. Aşa că am lăsat coşul cu daruri şi am plecat fără să-i trezesc. V-aş dori tuturor o asemenea experienţă, ca să simţiţi cum e să fii cu adevărat Moş Crăciun. Bătrânii mei de azi au fiecare peste 90 de ani: Glebus Sainciuc şi Valentina Rusu-Ciobanu. Sunt artişti şi au rezistat în faţa tuturor războaielor, foametei, represiilor,stalinismului, comunismului. Mai greu rezistă însă în faţa nepăsării. Ignoranţa de care dă dovadă societatea în care trăim faţă de tot ce simbolizează o fărâmă de artă, talent, cultură şi valori eterne. E şi de iertat, în acelaşi timp. Ochii flămânzi arta nu o văd.
Le mulţumesc tuturor meşterilor de brazi care au făcut ca seara de Crăciun să se umple cu magia brazilor lor.
Vă promit la anul mai multe premii, mai multe plăcinte, mai multă distracţie.
Le mulţumesc musafirilor care au contribuit la această acţiune de binefacere. Ileana Zbârnea are idei frumoase şi un tată frumos.
Acest brad a adunat cele mai multe like-ri.Este confecţionat din capace şi scobitori.
Iat-o şi pe autoarea bradului câştigător: Elena Proca.
Le mulţumesc, în mod special lui Alexandru Luchianov pentru minunatele vinuri Etcetera, rose şi albe şi lui Viorel, fondatorul Plăcintăriei Morăriţei, pentru plăcinte calde cu vărză şi brânză.Acum pot spune cu certitudine că am simţit şi eu spiritul Crăciunului. Pentru că până acum aşteptam să vină singur. Acum ştiu că şi-l aduce fiecare.
Iar Stela Moldovanu a avut grijă ca fiecare să-şi păstreze amintirea despre această seară în cele mai elegante rame de la Moldeco.
Mulţumiri speciale lui Rodion Cicic pentru această machetă.
Ştiu că unii şi-au făcut planuri. Ştiu că s-ar putea să nu vă fi planificat nimic pentru seara de ajun.
Ştiu că unii aveţi deja un brad frumos decorat acasă. Ştiu că sunteţi atât de ocupaţi încît nu aţi ajuns până la a vă cumpăra unul.
Şi într-un caz şi în altul e bine. Fie că sunteţi un om mai liber, cu tradiţiile respectate cu stricteţe, an de an sau unul mai ocupat, care apucă pe ultima sută de metri să răstoarne munţii, magazinele de cadouri şi listele de cumpătrături. Eu, cel puţin, fac parte din ultima categorie. Şi m-am învăţat de-a lungul anilor să nu mai am remuşcări din cauza asta.
Nu şi anul acesta, când mă aşteaptă deja bradul afară, şi jumătatate din decoraţiuni cumpărate la un târg, iar altă jumătate le-am făcut împreună cu mămica (vi le arăt în curând, că tare frumos au mai ieşit) . Am şi o bună parte din cadouri deja cumpărate. Şi habar n-am unde voi petrece revelionul. Dar ştiu sigur unde îmi voi petrecere seara de ajun de Crăciun.
Voi încerca să fac şi eu ceva bun.Ştiţi probabil că am pornit la Jurnal TV campania Moş Crăciun Eşti Tu. În cadrul acesteia prezentatorii vor face diverse gesturi prin care se vor simţi şi ei în pielea lui Moş Crcăciun. Fiecare prezentator a ales să facă ceva din suflet pentru altcineva. Visul meu mare este ca de sărbători să avem un Chişinău -poveste. Decorat cu gust, cu un târg de Crăciun şi cu o atmosferă pe măsură,acolo în centru. Anul acesta, pentru prima dată, oraşul nostru dă semne de civilizare la acest capitol. Motiv pentru care nu pot să nu-i felicit pe cei din primărie. Mai sunt carenţe. Dar nu e atăt de grav. Tpiu, tpiu, tpiu să nu vă deochi.
Şi totşi la capitolul pom de Crăciun şchiopătăm. Refuz să cred că un pom natural tăiat este unica soluţie pentru a crea atmosfera de sărbătoare. Cred în brazii naturali închiriaţi, aşa cum a am făcut şi eu, dar mai ales cred că brazii creaţi cu propriile mîini.
De aceea gestul meu de Moş Crăciun are ca scop încurajarea unor firi creative tinere, dar în primul rând colectarea unor surse financiare pentru un cuplu de artişti mai în vârstă.
Aproape 80 de brazi. În doar 10 zile. Am reuşit să facem un parc de brazi şi mai ales am reuşit să salvăm brazi de la tăiere. Chiar dacă anumite exemplare create de voi nu vor trece de preselecţie finală, sunt convinsă că sărbătoarea în casă vă va fi asigurată de brazii pe care chiar voi i-aţi crescut, cu ajutorul imaginaţiei şi iscusinţei voastre. În această perioadă, cunoştinţele mele care aflau despre concursul anunţat la mine pe blog, erau, ca şi mine, sceptice visavis de receptivitatea oamenilor noştri.Şi nu în ultimul rând, visavis de mentalitatea locală. Dacă ei nu ies în stradă pentru a cere o viaţă decentă, de ce s-ar apuca să facă brazi la chemarea unui blog?
Şi eu mă întrebam ce v-ar face să intraţi în joc? Oare un braduţ proaspăt tăiat, care miroase a brad fix jumate de zi, care se usucă chiar în faţă ochilor tăi şi îşi scutură neîncetat spinii pe care trebuie să îi aspiri în fiecare zi – nu este priveliştea pe care o adorăm atât de mult?
Cred că merităm fiecare un trai mai bun, de care să-şi bată capul aleşii noştri. Dar ei, vezi că se îneacă în principii şi valori. Dumnezeu cu dânşii. Cert e că ei, spre deosebire de noi, de sărbători o să-si dorească ipocrit unii altora un preşedinte. În sinea lor, însă îşi vor freca palmele, presimţind miros de carne frăţeşte împărţită. Sunt atât de sătulă de marasmul ăsta, încât mi-am spus că numai naivii ar mai putea urmări acest porno, ca să vadă dacă ăsta,care i-o trage mai puţin creştineşte ăleia, la final o s-o ia sau nu o s-o ia de nevastă.
Eu, îmi voi dori de sărbători tot ce poate să-şi dorească un om normal. Şi mi-e fix în cot cine va fi şi cînd vom avea un preşedinte în Moldova. Până la urmă nu asta urmăresc unii aleşi? Să cultive şi să sporească ignoranţa din noi.
Cum o să fie el ales, câţi bani se vor mai cheltui pentru asta şi cine are cel mai mult de câştigat de pe urma acestui penibil show must go on – nu mă interesează. Şi când pe toţi n-o să ne mai intereseze, cineva hop! şi-o să mai semneze vreun document ce scuteşte de vreo amendă sau taxă pe nu ştiu care importator de benzină,tutun sau casinou.
Moldova e o ţară apolitică cu politicieni apolitici.O mână de bosumflaţi, meschini, lacomi, minciunoşi şi corupţi, care s-au intoxicat cu principovaloron. Pe care îi doare fix în cot ce crede poporul despre ei. Cine este poporul? Ion? Maria? Copii lor? Buneii rămaşi cu aceşti copii? Părinţii care îşi lasă copii şi pleacă la munci, ca să-şi găsească copii asfixiaţi cu gaz, sau strangulaţi cu cablul de la televizor?
În dragoste idiferenţa-i cea mai grea, vorba cântecului. Aşa că hai să recunoaştem că şi nouă ni se rupe de ei. Să ne căutăm de treabă. Să parcăm regulamentar, să facem ordine în scară, să mai scoatem 1-2 flori pe pervazul comun. Să nu scuipăm mucuri de ţigară peste balcon, să băgăm puţină lumină în priviri. Să vorbim corect, să punem la loc şoferii nesimţiţi de maxitaxi, să nu le mai cerem să oprească oriunde ni se scoală, ci doar în staţii. Hai să nu mai dăruim flori în cleioancă şi să înlocuim 20 de pungi de plastic cu o traistă din in, când mergem la cumpărături. Hai să nu ne mai mărităm ca să divorţăm. Şi să nu ne mai însurăm, ca să înşelăm(dacă asta bineînţeles nu contravine principiilor şi valorilor voastre). Hai să lăsăm acasă pantofii lăcuiţi cu bot ascuţit şi să purtăm ghete ca la Posmotrel. Hai să ne luăm câte o pereche de căşti în urechi şi în loc să caşti gura când mergi în transport, mai bine ascultă un audiobook sau o Adele răguşită. Hai să nu mai mâncăm prostii, că-s pline magazinele, ci să ne învăţăm să citim ambalajele şi mai ales să avem destulă curiozitate ca să învăţăm să gătim gustos şi sănătos. Hai să ne căutăm de treabă. Hai să învăţăm să vedem partea plină a paharului şi mai ales bârna din propriul ochi.
Brazii voştri sunt încântători. Pe brazii voştri se ţine ţara asta. Sincer. La anul promit un bal al brazilor mai fastuos. Că anul acesta mi-a luat prea mult timp să dospesc ideea. Până luni voi delibera. Subiectiv, emotiv şi nesilită de nimeni. Din aproape 80 voi alege 15, sau poate 20 după gustul meu, fără nici o comisie.Decât dacă vrea cineva foarte tare să facă parte din juriu.
Iar de Crăciun, pe 24 decembrie, la ora 16.00, la salonul Moldeco vom face un bal al brazilor. În care vom cunoaşte mai îndeaproape cei mai inspiraţi brazi şi autorii acestora.
Apropo, locul pentru potenţiali parteneri este încă gol. La fel, dacă aţi ochit vre-un brad, daţi-mi un semn şi vă ajut să luaţi legătura cu stăpânul acestuia. Mai multe detalii vă dau luni.
Buna mea prietenă Natalia Morari spune că încă nu totul e pierdut, dacă oamenii fac asemenea brazi şi mi-i trimit. Eu încă îi mai aştept. Şi de fiecare dată când îmi deschid mail-ul, cu sufletul la gură citesc mesajele voastre şi vă admir creaţiile . Din păcate, artiştii tineri din Moldova ştiu doar să se plângă din cauza că s-au născut într-o ţară a imposibilităţilor, dar nu par să fie receptivi la asemenea idei. Cine ştie, ce artist tocmai a ratat şansa de a fi descoperit prin bradul său şi apoi să primească oferta de a-l decora pe cel din centrul Chişinăului.
Apropo, despre cum arată Chişinăul anul acesta. Considerabil mai bine decât in toţi anii de până acum. Şi ideea cu ţurţurii luminescenţi e bună şi faptul că sărbătoarea nu se termină imediat cum începe alt sector. Dar bradul, tot şchiopătează. Şi mai ales şchiopătează imaginaţia celor care au hotărât să pună iluminarea bradului chişinăuian pe regim de licărit rapid. Aşa încât nu mai înţelegi cum arată bradul în ansamblu, acesta este iluminat pe bucăţi, şi aceste bucăţi licăresc atât de rapid, încât într-o ţară civilizată, familiile celor bolnavi de epilepsie ar cere ca iluminatul în halul acesta să fie oprit, pentru că oboseşte ochiul şi provoacă crize de epilepsie. Am primit brazi din Râşcani, din Croaţia şi din SUA. Am primit brazi de la mămici care stau acasă cu bebe, de la meşteriţe şi chiar şi de la băieţii de la presa sportivă. Un sincer mulţumesc. Acum decid soarta brazilor voştri. Urmează să-i expunem, iar apoi şi o licitaţie. Dar toate la timpul lor. Deocamdată, vă urez multă inspiraţie şi măcar cîte vreo 10 brazi trimişi în fiecare zi pe adresa mea: nataalbot@gmail.com
Ieri am ieşit de la sport şi am găsit geamul maşinii spart. Ipadul de pe bancheta din faţă lipsea. La fel o pereche de pantofi. În 5 minute a fost lângă mine un suflet cald căruia îi mulţumesc mult, în 15 minute a venit şi o brigadă de poliţie. Discreţi, cuminţi şi secretoşi. Aşa cum le-ar sta bine poliţiştilor. Timp de o oră, cât s-a făcut toată procedura, am aflat cum se sparg geamurile de la maşini cu pietricele de la brichete, de ce în ultimii 2 ani sunt atât de mulţi debili în Moldova. Şi am aflat un lucru curios: treaba nu e că pe vremea lui Voronin era mai ordine, iar acum e apogeul bardacului. Treaba e că mai mulţi criminali, băgaţi la dubă prin anii 90, au început să cam iasă la libertate. Săracii, au ieşit la libertate în plină criză economică, nu au de lucru,oamenii-s mai răi. Ce le mai rămâne? Să revină la îndeletnicile de altă dată. Senzaţia e că cineva ţi-a violat liniştea. Adică deloc plăcută. N-am Ipad şi pantofi, dar am oameni dragi şi sănătate şi brazi de la voi. Încă îi mai aştept.
Acest brăduţ eco a fost făcut de Liuba si Cesar Balan.”Noi credem ca avem un brad foarte original, o combinatie perfecta intre frumos-eco-util, si de aia vrem sa participam la concursul anuntat de tine – Am Un Brad Frumos!!!Ideea acestui brad a aparut din cautarea noilor activitati pentru dezvoltarea motoricii copilului. La noi jucariile sunt de diferite texturi si sunt fixate pe bradutz cu nasturei de diferite culori si marimi, lipiciuri, cirlig-le si alte chestiutzi care fac bine creierului:).”Acesta – de la Patricia Tofan
Aceste minunății de brăduți, au fost confecționați de mătușa mea, Olesea Pușcașu. Ea e stabilită de câțiva ani buni în Croația, iar în timpul liber taie, lipește, desenează croșetează. Aceasta e doar o bucățica mică din colecția ei. Brăduții sunt confecționați din scoici naturale. Nu sunt vopsite cu nimic. Unele minunății ale mării au fost restaurate de Olesea, apoi lipite în compoziție. Recent s-a apucat să facă propriile ei săpunele naturale, balsam de buze și loțiune de unghii și mâini (lipesc o poză). Mai multe detalii vezi pe linkul http://gallery.ru/watch?a=bpIW-hFW5 . Toate sunt din ingridiente NATURALE, extracte de palmier, lăptișor de matcă, ovăs, etc.
Mă mândresc cu mătușica mea, vreau ca lucrările ei să fie cunoascute și aici. Vreau să vadă toți, cum diin lucruri simple, poți ridica lucrări geniale.
