Browsing Category

Hobby

Hobby

Păpuşile mele

Fiecare are nevoie de o zăbăgică. Unele îţi consumă timp. Eu pentru pictat pietre timp nu prea mai am. Altele le primeşti în dar sau le aduci din călătorii. Mai sunt şi din acelea pe care ştii exact de unde să le iei ca să-ţi satisfaci necesitatea de ceva nou. De ce avem noi nevoie de toate astea? Probabil e vorba de nişte rămăşiţe ale copilăriei, or necisităţi născute în urmă unor lipsuri. Eu tot timpul, de când am început să călătoresc, rămâneam cu buza umflată vâzând vitrinele magazinelor stil franţuzesc, cu păpuşi, iepuri, îngeri handmade. În străinătate acestea tot timpul sunt destul de scumpe.  Dar mie, mor ce mult îmi plac. Am o pasiune pt dantele şi handmade.

Totul a început exact 1 an în urmă. Când de Ziua Reginei, la Amsterdam se organiza cea mai mare Piaţă de Vechituri sau Flee Market (Piaţă de purici). Continue Reading

Hobby

Teoria strângerilor de mână şi împachetarea în ciocolată

Azi seara am vrăjit bucatele cu un freamăt deosebit. În sfârşit s-a invit ocazia preţioasă de a găti nu pentru ţară, nu cu un invitat-neinvitat şi nu cu 4 fluxuri verbale concomitente (unul în cască, unul spre coleg, unul spre vedetă şi unul spre bucate ),ci pentru cei de-ai casei. În timpul acestei rare procesiuni sună telefonul de serviciu. Vineri seara, nu-i cam nu-i cam? Numărul de pe ecran începe cu un prefix străin. Alo…

– Bună seara. De la Ney York vă sun.Mă numesc….

Începutul părea a fi destul de prietenos şi respectuos.

– Nu mă cunoaşteţi, dar vă sun pentru că avem multe  cunoştinţe în comun. Dvs sunteţi un fel de …(nu-mi mai amintesc cum s-a exprimat, dar mie mi s-a părut că aş fi o)… personalitate generatoare de tendinţe,’nţelegi, şi că împachetatul meu în ciocolată în timpiul emisiunii Sare şi Piper la JurnalTv a rămas ca un vis de împlinit pentru o oarecare domnişoară care ar vrea să ştie unde am făcut această procedură.

Super! îmi zic eu.  Acum 2 săptămâni am încercat, la propunerea Wellness-Land, acest serviciu pe propria piele. Ş-acum, tocmai de la New York,mă sună omul ca să afle unde în Chişinău poate fi încercată această lingură de rai. Minunat comunicăm noi, aştia de aici, din Moldova. Mă refer la  centurile de acces către o informaţie sau persoană. Dacă la ruşi, acest serviciu funcţioneză prin „теория 6 рукопожатий”, dacă vă mai amintiţi de istoria filmului „Елки” cu Vanea Urgant(vaniusha), apoi la moldoveni totul e mai simplu. „Sună-ţi prietenul”, adică maxim 2 strângeri de mână. Ia gândiţi-vă câţi oameni trebuie să sunaţi la noi , ca să daţi într-un final, de informaţia sau omul de care aveţi nevoie. Ok. maxim 3(cu tot cu „ai noştri tineri” din apropiata depăratare).

Asta a fost doar o remarcă neînsemnată. Vă povestesc despre împachetarea  în ciocolată.

Prima expresie care -mi vine în cap: greasy pleasure. Şi chiar un pic de guilty pleasure. Sau poate nu. Orice plăcere ori e imorală, ori e ilegală, ori îngraşă?  Mătincă nu chiar orice. Un scrub complet al corpului, urmat de picături de ciocolată naturală caldă, urmat de un masaj chinuitor de scurt.

N-ar fi fost rău să dureze ceva mai mult. Dar există un adevăr absolut despre orice plăcere. E scurtă.Prea scurtă.

A urmat un duş fierbinte şi apoi o cremă hidratantă, la care eu am renunţat  simţind că-i în plus. Am acceptat invitaţia de a încerca împachetarea cu ciocolată cam la fel de sceptică, precum sunteţi acum, citind aceste rânduri. Fiţă, relaxare suptă din deget.

M-am ales cu o binecuvântată porţie de relaxare mentală şi cu o senzaţie de foame pentru o nouă împachetare. Mai ales masajul lasciv.

Nu e usturător de costisitoare împachetarea în ciocolată. Mai puţin de 30 de euro pentru o procedură.. Un cadou mult mai potrivit decât o nouă,banala  prostiuţă care n-ar lăsa nici o urmă de amintire. Nu m-aş supara deloc pe vreo 2 astfel de cadouri pe lună. Dar n-am timp. O bag la categoria hobby. Adică n-ar strica să-mi fac timp pentru un astfel de hobby.

Vă recomand să încercaţi măcar o dată, ca să ştiţi pe lângă ce rare clipe de relaxare, ne trăim obişnuitele stresuri.

http://www.facebook.com/pages/Wellness-Land/148135401879695?ref=ts

Cu urări de bine,special pentru New York.

Trimiteţi iubitului acest video cu recomadarea de a apăsa pe repeat, iar voi între timp, ruşinate şi vinovate, simţiţi-vă bine, împachetate.Mulţumiri lui Ion Grosu pentru această sugestie.

Hobby

Eu cînd vreau să pictez, pictez

Și pe voi vă îndemn. Cele mai frumoase pietre le-am făcut cadou. Păcat că nu le-am făcut cîte o poză.Așa că de aici în colo fiecare piatră întîi va ajunge în galerie și apoi în dar.

Hobby

3 ore la bucatarie, un munte de vase,1 deget fript si 3 bucate delicioase

Da, merita, credeti-ma….azi am gatit dupa cartea I.Vysotkaya „Edim doma”.

Felul I „Onion soup” sau Supa de ceapa. Cine a gustat prima data azi, a zis ca nu e chiar rau. Mie-mi place foarte mult.

img_23461

 Felul II „Clatite umplute cu ciuperci si cascaval cu mucegai”.Asta am gatit-o pentru prima data. Am adaugat si un pic de vin la ciuperci.img_23471

 La desert- Tarta cu morcov. Toti cei care au gustat se tot intrebau ce-am mai pus in afara de morcov. Let it me my little secret:))img_23451

 Cind m-am asezat la masa am si uitat de spate….Da, gatitul iti da multa energie, mai ales daca o faci cu placere…

Hobby

Sentimentalisme patriotice prin prisma ciupercilor din codri

img_21361Poate cineva isi aminteste, eu nu-mi amintesc un an in care sa fi avut vreme atit de frumoasa la mijloc de noiembrie. Probabil ca de asta, lumea a fugit azi de rutina urbei spre aroma codrilor batututi de toamna. Sa prinda un weekend cu citeva ore din ramasitele de soare ale acestui an.Soseaua spre  Leusieni a fost impinzita de oameni,masini, gratare.Am vazut si ciupercari cu pungile goale.Ultima iesire la natura…Cind gasesc timp sa ma duc dupa ciuperci, de fiecare data am emotii.Oare ma intorc cu plinul sau nu am noroc azi. img_213111Din cite stiu nu a fost un an al ciupercarilor. Asa ca eram mai mult sceptica. Dar am descoperit acum o saptamina un loc atit de frumos in Codri incit, bucuria de a revedea privelistile ruginite ale padurii a prevalat asupra indoileilor mele de ciupercar.Azi am avut un vinat bun. Am respirat aer de noiembrie, am cules ciuperci pentru mai mult de-o ciorba, am baut ceai de tei la marginea padurii. Cred ca anume dorul acestor clipe il duc cei care se afla departe de Moldova. Gratie unor astfel de momente mai reusesc sa-mi tin la suprafara patriotismul slabit de puteri.img_21381

 

P.S.Nu ma intrebati unde-i locul cu ciupercile. Ciupercarii nu-si tradeaza secretele.Cit despre locurile pentru terapie impotriva patriotismului rasculat – astea fiecare si le alege dupa propriul plac.