Browsing Tag

deccamp

De-ale mele, EVENIMENTE

UN ECOU MAI DULCE

Peste 4000 de oameni ne-au vizitat. Mame cu copii, mame cu mulți copii, tați cu mame și copii. Litri de limonadă, kilograme de prăjituri, cornulețe și turte s-au încercat. 3 scaune s-au furat. 4 șorțuri au dispărut, toate 4 după aceea le-am găsit. Scaunele nu s-au mai găsit. Zeci de metri de ghirlande și hârtie colorată cărate de la Amsterdam. Puteam în loc să-mi iau o pereche nouă de balerini. Nu am avut loc în bagaje. 9 ateliere arhi solicitate și oameni care au rotit roata olarului, au împâslit, au copt prăjituri sau au împletit paie. Și tot s-au găsit voci care au spus că nu au avut cu ce să se ocupe, și că s-au plictisit, și că nu le-a plăcut. 8000 de lei am adunat. Copiii de internat, Ștefan și Ana, se vor înscrie la o școală de bucătari.

Scopul Târgului Mai Dulce a fost pe deplin atins. Gastronomic vorbind, am avut de toate. Atât tradiționale românești, cât și internaționale. Ba chiar și deserturi raw food, havuz de miere și multe alte bunătățuri. Eu nu am apucat să gust din ele deloc.

20130602-140044.jpg

(null)

CĂLĂTORII

O TABĂRĂ DE COPII LA CARE ȘI EU AȘ MERGE ÎN VACANȚĂ

Am fost un copil foarte legat de părinții săi. Cu greu suportam despărțirea de ei când plecam la bunei în vacanță. De aceea, probabil, în copilărie, vara, am fost o singură dată la tabăra de pioneri.  Prima și ultima. Eram prin a 5-ea. Nu mi-a placut la tabără. În afară de faptul că mă simțeam abandonată de părinți și le duceam nebunește dorul, m-am bătut cu băieții din tabără, am pierdut la Zarnița, i-am strâns în ușă, până la unghie vânătă, degetul  unei fete care a început să-mi poarte hainele fără voie, mâncarea nu era bună, piscina era jegoasă, camerele erau urâte, blocurile sanitare deloc plăcute, găseam seringi în pădurea de alături…în fine a fost experiența ideală pentru a mă eschiva de la a mai merge la tabără vreo dată.

De aceea, atunci, când o cunoștință  mi-a povestit, pe scurt, despre condițiile super confortabile și moderne a taberei pe care o organizează vara aceasta, într-un loc pitoresc  dintr- o rezervație naturală, aflată la o oră distanță de Kiev, am zis să merg și eu până acolo. Cum s-ar zice până nu văd nu cred. Mai ales că aveam și un training la Kiev, deci puteam să îmbin utilul cu plăcutul.

În primul rând, DecCamp este o tabără britanică de instruire pentru copii, ceea ce din start o exlclude din categoria unei tabere de vară obișnuite. Aici, pe parcursul a 2 săptămâni, copii vorbesc și studiază engleza, circa 60 de ore în total. Iar instruirea mai presupune și o multitudine de ateliere, de la educație în business și până la activități artistice sau ateliere de multimedia, cu profesori care vorbesc engleza și care în mare parte sunt veniți din MB.  Impresiile copilului  din mine, care a rostit azi la tot pasul doar: uau! și incredbil de frumos!…mă fac să vreau ca și părinții de la noi să afle despre această tabără.

Așa dar, vorbim întâi despre locul pitoresc în care se află. E vorba de câteva hectare de pământ dintr-o rezervație naturală forestieră, în mare parte conifere, de pe malul lacului de acumulare Kanevscoe, la 1 oră distanță de Kiev.  Stațiunea a fost dată în exploatare în toamna lui 2012 și reprezintă câteva blocuri:  de locuit și divertisment,  balneo-sportiv, medical și administrativ.

20130511-204936.jpg

Continue Reading