De-ale mele

Super afacere de criza

img_21161Ceea ce la noi se numeste “komisionka” la belgieni sa numeste Troc(la francezi,americani, irlandezi,olandezi, italieni exista , dar se numeste altfel). Un hambar enorm in care poti gasi diverse lucruri:de la anticariat adevarat la pret foarte bun, la obiecte utile la mina a doua, dar intr-o stare foarte buna, pina la kitch. Lumea civilizata a a gasit cea mai inteligenta solutie pentru a scapa de vechituri,cadouri inutile, obiecte uzate. La noi, in cel mai rau caz, acestea incep sa adune praful prin dulapurile din casa, iar in cel mai bun caz sunt trasmise la tara, la neamuri. La ei, oamenii scapa de ele si inca mai iau si un ban. In Belgia,unde am vazut eu primul Troc, 55% din pretul obiectului vindut ii revine Troc-lui, 45% – stapinului. In Troc  poti intilni obiecte unicale, nemaipomenite, pe care ti le doresti atit de mult acasa, incit incepi sa te gindesti la variante de transportare a lor acasa.  Am auzit ca la Moscova cineva a creat magazinul Komoc, o copie a Trocului. Oamenii pot merge acolo ca sa scape de biciclete, carucioare, pautucuri pentru copii, scaune pt bebe pentru masina, mobilier de care nu mai au nevoie sau pentru a cumpara toate aceste lucruri la un pret foarte bun. In Belgia, la Troc am vazut biciclete uzate, intr-o stare foarte buna, mobilier vechi, de-ti lasa gura apa si tot felul de lucrusoare pe care  foarte usor ti le imaginezi in casa ta.

Daca s-ar face la noi un soi de Troc, nu sunt sigura ca mi-ar placea sa merg acolo, pentru ca sortimentul de produse firesc ca ar fi diferit de cel din Europa. La noi am gasi  “pokryvali” chinezesti sintetice, “servizuri” de pe la nunti si cumatrii, portrete cu lebede si rasarita, covorase cu Stefan cel Mare, vaze aurote su frunzulise si sruguri, dar….am putea gasi si microunde, masini de spalat, bicicletle, caruriocare, corturi turistice, gratare, plante de camera si tot felul de obiecte de care oamenii nu mai au nevoie, dar neavind unde sa le dea, n-o sa le aerunce la gunoi? Le tin in casa si distrug fengshui-ul, pe cind acestea ar putea fi de mai mare folos celor care nu si le pot permite noi noute . Dar cita lumea pleaca din tara si nu are unde lasa o gramada de lucruri bune, fiind nevoita sa le vinda pe la prieteni sau  sa uite de ele pentru totdeauna.

P.S.Desi nu fumez, deseori am musafiri fumatori carora le dau ba un boorcan, ba o farfurie mai veche in loc de scrumiera, asa ca atunci cind am vazut aceasta scrumiera la Troc nu m-am putut abtine. Ghici cit costa?

Comentarii

Previous Post Next Post

24 Comments

  • Reply tanea 13 November 2009 at 11:47

    Buna Nata..ai atins un subiect chiar tipik moldovenilor, noi ca sa scoatem de vinzare lucrurile vechi mai intii trebuie sa le stim a pastra in perioada folosirii,intr-adevar in Europa lucrurile scoase ca si second-hand sunt intr-o stare f.buna.Parintii mei sunt de la tara,insa sunt oameni inteligenti care nu cumpara lucrurile pe care le folosesc de la orice colt,de obicei mamei nu-i place sa faca colectie de vechituri asa ca atunci cind vrea sa scape de ele selecteaza cu atentie din hainele sau alte lucuri vechi si le da celor mai nevoiashi, dar uite ca si aici apar probleme i s-a intimplat de multe ori sa-i fie refuzat gestul cum ca ce ne dai vechituri..nu se uita ca i se da un trenci de piele sau o scurta la care nici nu viseaza…deci pe linga toate nevoile mai sunt si mindri, de asta in ultima perioada scoate sacii cu haine in curte si cu toata nostalgia chiar le da foc.
    Ar fi o ideie buna sa se amenajeze spatii speciale unde cei care nu au ce face cu lucurile folosite sa le depoziteze acolo…dar ca mai este un “no”…sunt sigura 80% ca spatiile se vor transforma in gunoisti adevarate cu miros urit s.a.m.d pentru ca ai noshtri le-ar aduce murdare .Mai este ceva timp pina cind vom gindi si noi ca cei din europa…cel putin asta imi doresc eu cel mai mult de la semenii mei.
    Succese tuturor si o zi formidabila.

    • Reply Nata Albot 13 November 2009 at 17:05

      eu nu am vazut in troc haine, cit despre alte obiecte…acolo exista o sectie speciala unde obiectele sunt restaurate si aduse la conditie…sunt curate si arat ca noi…

  • Reply Radu 13 November 2009 at 11:59

    Mda… sunt în Moldova tîrguri asemănătoare dacă nu mă greşesc, însă ca în Europa… chiar dacă vor fi, nu cred nici mare asortiment de aceleaşi “pokryvali” chinezesti sintetice… 🙂

  • Reply gloria 13 November 2009 at 12:46

    Bunà Nata!!am citit si mi-am inchipuit Trocul de la
    noi cu toate cele descrise si chiar mai fàcut sà rid,ai perfectà dreptate.uneori procuràm intradevàr lucruri inutile care string praful in casà si chiar poate iti reamintesc ceva plàcut, s’aui invers.Nu degeaba unii in preajma anului nou se dezgaibàrà de tot cei vechi. Iti doresc o zi bunà si numai bine.

  • Reply natali 13 November 2009 at 13:06

    sunt totalmente de acord cu aceasta idee de a renova acele consignatii. mai ales ca avem si un cadrul normativ (sunt specialist in comert).
    Haideti sa deschidem un astfel de magazin.

  • Reply Natalitza 13 November 2009 at 14:14

    Mda…da eu nu cred k moldoveanu va fi de akord sa dea ceva ce ia aprtziunut(chiar shi cu bani)altcuiva.Mai bine il da la gunoi sau “lasa’l sa stea in senka k nu cere mincare”. Personal ash fi de akord cu Troc’urile k precis nu ar duce lipsa de cumparatori,mai mult cred k de marfa;),k ce se face pe la second hand-urile noastre…ehe he….dar sa mai vinda akolo shi lucruri moldovneshti,ar fi super!

  • Reply natalia 13 November 2009 at 14:50

    Pentru a vedea la noi “microunde, masini de spalat, bicicletle, caruriocare, corturi turistice, gratare, plante de camera” va trebui sa treaca mult timp si sa se schimbe vreo doua generatii. Deoarece generatia de azi de moldoveni nu se desparte asa usor de lucruri… majoritatea se gindesc: las sa fie, vdrug ni-a trebui vreo data!
    Si apoi, eu de ex: am dat pe scaun auto pt bebe 4000 lei. Ca sa mi-l cumpere cineva e rezonabil sa-l ia cu o jumate de pret, adica 2000 lei. Magazinului atunci ii revine 1100 lei..mie doar 900 lei… Se intreba: nafiga sa-l dau? lasa-l sa steie :)))) Adica poate suntem prea saraci pentru a ne desparti de lucrurile noastre, sau poate prea putin educati in aceasta cultura…

    dar sa stii ca eu ador magazinile de acest gen din Europa…..mai bine nu intru, decit sa ies de acolo bolnava ca nu pot sa iau multe lucruri acasa.

  • Reply diana g. 13 November 2009 at 15:30

    depot-vente, asa se numesc aceste hambare in Franta. cand ajungeam intr-o localitate noua, era prima mea destinatie “turistica”. Imi cumparam de acolo o gramada de lucruri, incepind cu DVD-uri si terminind cu bucati de mobilier neobisnuit.

    Fiind la Chisinau, de multe ori m-am gandit ca ne lipsesc asa “consignatii”. Ce sa faci atunci cand vrei sa schimbi cate ceva din mobila si nu prea vrei sa o vinzi pe cea veche prin Makler?
    Iata eu stau cu o masa veche in mijlocul casei, doar din simplul motiv ca nu incape in lada de gunoi din fata blocului 🙂

  • Reply C.C. 13 November 2009 at 17:01

    Daca ar aparea la noi asa ceva ar fi super bine. O multime de lume si-ar rezolva unele probleme marunte: atit cei ce arunca, cit si cei care isi vor alege cite ceva. Eu personal m-as dezbaiera de o multime de lucruri inutile deja, care imi stau pur si simplu in cap. Cind le vad, ma intunec…. Ai atins o tema cam “dureroasa” pentru mine.
    Si inca obiceiul asta prostesc….. las-ca va trebui….
    De ceva timp imi dezvolt deprinderea de a nu mai gindi asa…
    O zi buna tuturor!

    • Reply Nata Albot 13 November 2009 at 17:06

      iar eu obieceiul de a mai scapa de lucruri inutile sau urite incerc sa-l dezvolt in parintii mei-stringatori-gospodari….

    • Reply rodica 13 November 2009 at 18:18

      da… Nata in privinta parintilor ai mare dreptate! Gospodari si stringatori! Nimic nu este inutil in gospodarie chiar daca unele lucruri nu mai trebuiesc de ani de zile! Bunica mea de exempu, pastreaza si acum rochia de mireasa a mamei mele! -“Lasa dragu bunicai ca maine poimine te mariti si tu, si rochia-i frumoasa!” Cred ca mai avem mult de muncit cu mentalitatea noastra ca sa ajungem sa ne debarasam de lucrurile care nu ne trebuiesc fara sa ne para rau!!!

      • Reply Nata Albot 13 November 2009 at 18:29

        La capitolul rochie de mireasa nu sunt de cord cu tine…eu as pasta rochia de mireasa toata viata…si as transmite-o si la alte generatii…mai ales daca ar fi fost una lucrata special pentru mine….dar eu sunt mai economicoasa si mai putin snetimentala la ale mele….rochia mea de mireasa am inchiriat-o….

        • Reply rodica 13 November 2009 at 18:52

          sunt sigura ca rochia ta de mireasa arata cu mult mai bine ca rochia pe care o pastreaza bunica mea din 1981! si tu totusi ai inchiriat-o!!! pai imagineza-ti cum as arata eu in aceasta rochie :)… este o simpla rochita care cred ca pe vremea aceea ar fi folosit cuiva… nu cred ca asi avea curajul sa ma imbrac acum cu ea… din cite am inteles pe atunci costa o avere!!!

        • Reply Luna 15 November 2009 at 15:16

          Nata, te sustin totalmente! Rochia mamei mele are 40 de ani si sora mea mai mare chiar a imbracat-o cind juca intr-un spectacol la facultatea. Consider ca e o amintire frumoasa… Eu chiar asi fi vrut foarte mult sa-mi pastrezi rochia mea de mireasa, ca era exact ce mi-am dorit, rochia din vise din dantela crem… Dar din pacate nu am putut permite era foarte scumpa, asa ca am inchiriat-o numai 🙁

  • Reply Lia 13 November 2009 at 17:31

    Si totusi, cat a costat scrumiera? Eu chiar sunt curioasa 🙂 E din ceva metal special?

    • Reply Nata Albot 13 November 2009 at 18:32

      Draga Lia, scrumiera este din argint si a costat….1 euro:))

  • Reply dirtymartini 13 November 2009 at 18:05

    da mie imi face placere imensa procesul de eliberare de lucruri de care nu mai am nevoie/nu le mai doresc.
    fara mila. duc totul ce mai poate prinde bine cuiva la charity shop, magazine de lucruri second-hand ale diferitor fundatii de caritate.

  • Reply Victoria 13 November 2009 at 18:32

    In Canada se numesc “Garage Sale” sau “Vente de Garage”. Sunt de regula oameni care nu mai au ce face cu lucrurile acumulate in casa sau cei care au hotarit sa se mute la alta casa. Se organizeaza de regula simbata si duminica toata ziua. Oamenii scot linga casa de ce nu mai ai nevoie si le vind la preturi reduse.
    Mai exista si alta alternativa, exista containere special amenajate in parcari pe linga centrele comerciale in care oamenii doneaza haine si obiecte de care nu au nevoie. Aceste lucruri sunt selectionate, hainele sunt spalate si se vind in magazine speciale la preturi reduse, gen magazin second hand( se numesc Village des Valeurs sau Armée de Salut, in dependenta de regiune)
    La “vente de garage” gasesti cum zici si tu biciclete in stare f.buna, patine, skiuri, lucruri pentru copii, gen scaune, patucuri, jucarii, carti in calitate foarte buna.
    Pentru cei care doresc sa-si deschida gradinita la astfel de vinzari pot gasi foarte multe lucruri utile la preturi foarte bune.
    E alta cultura peste hotare si nu situ daca ar fi posibila o astfel de vinzare in Moldova. Acolo toti fug dupa lucruri noi si scumpe, branduri…

  • Reply Ольга 13 November 2009 at 18:48

    А я вообще не любитель такого рода рынков.Очень брезгливо к ним отношусь.Считаю что каждая вещь обладает определенной энергетикой.А покупая что-то бу боюсь принести в дом не совсем хорошую энергетику.Так что лучше проще, но новая покупка.

  • Reply Nicole 13 November 2009 at 19:46

    e prea mult discutie dar daca s-ar face niste piete cel putin si fiecare sa aduca ce are in plus sa vedeti cum isi vor gasi fiecare ce ii va sari in ochi
    …in alte tari in europa de mult se organizeaza estea si nu numai de cit in magazine sa se vinda…si se mai organizeaza bazaruri unde copii isi aduc lucurile lor si vind singuri clar ca sub protectia mamei si cu banii ii fac ei isi hotaresc ce sa-si cumpere adica isi fac bani de buzunar..sau bazaruri unde banii se duc la o casa de copii si mai ales in perioada de craciun…si ce e bine ca nimeni nu ride sau isi arata cu degetul dacai mi place si il vreu acest obiect de ce sa m arate cu degetul cineva ….asta e constiinta moldoveneasca..si nici cum scrie mai sus natalia ” Se intreba: nafiga sa-l dau? lasa-l sa steie :)))) pai toti vorbesc ca moldovenii sunt atat de buni la inima da mai bine putrezeste da nu da la nimeni si ca peste hotare sunt atat de reci…da cind e vorba de ceva sa stiti ca pe unii nici nu cunosti alearga si te ajuta si iti aduc si un scaun de copii pentru masina si multe altele si nu poti zice ca ei au mare lux sau s-ar putea sa-si permite mai mult de cit altii atat ca ei stiu sa se imparta …..da noi crapam da tinem de parca am lua in mormint….

  • Reply lilia r 13 November 2009 at 21:25

    Nici eu nu fumez si nici macar n-am incercat vreodata sa o fac, dar am o intreaga colectie ( vreo noua elemente) de scrumiere cumparate in Europa de prin asemenea magazine – opt de argint si una de cristal – la niste preturi derizorii. Jumatate dintre ele sunt de anticariat. Nu stiu de ce, dar anume scrumierele mi-au parut niste bijuterii, atit de bine sunt lucrate. E mare pacat, cu adevarat ca nu sunt si la noi asemenea locuri. Am dus si eu pina recent toti porumbeii cu sclipici, halatele chinezesti si vesela cumparate de la piata centrala pe care le primeam cu diferite ocazii de la persone ce-si inchipuie ca ca-mi daruiesc obiecte de arta ( chiar asa mi-a spus cineva care mi-a daruit odata, de opt martie un soi de madona intr-o rochie de-un verde ce amintea jachetele pe care le poarta politia rutiera; ” nu stiam ce sa-ti cumpar, dar m-am gindit ca asta o sa-ti placa, ca tie-ti plac obiectele de arta…” si alta data, cind m-a vizitat, dupa ce si-a plimbat indelung privirile pe sus si pe jos m-a intrebat: “da’unde-ai madona ceea pe care ti-am dat-o eu?” ” ei, am dus-o la mama la tara, sa n-o stric pe-aici, e lucru bun si o s-o pun undeva cind ma mut la casa nou”, am raspuns eu inainte sa pufnesc in ris.) la parintii mei superstingatori si ei, dar dupa ce, nu demult vizitindu-i am deschis un dulap si-am dat peste unele, iar cautind in altul m-am impiedicat de altele si riposta mamei a fost ” ca poate prind bine vreodata…”, le adun si le duc pur si simplu la gunoi.
    Cit priveste rochia de mireasa a mamei, pentru mine e vintage, bunica a pastrat-o iar eu o imbrac si acum cu anumite ocazii, e foarte bine cusuta, pina la genunchi si facuta parca exact pentru masura si gustul meu.

    • Reply Nata Albot 13 November 2009 at 22:11

      Vreau o poza cu rochia de mireasa, eu sint inebunita dupa dantele brondate gen “vintage”, si mi-ar placea sa vad macar o poza…..please….

  • Reply Ana 14 November 2009 at 20:16

    Am fost si eu anul asta la un astfel de troc in Austria… ce sa zic… am luat de acolo o groaza de chestii la niste bani de nimic: 1, 3, 5 Euro… cel mai interesant este faptul, ca acum toata lumea ma intreaba de unde le am si in soapta cat m-au costat, fiind siguri ca o intreaga avere… de-ai sti cu cata mandrie si placere le zic: de la “baraholka”! 🙂

  • Reply Corina 18 November 2009 at 15:42

    Salut Nata,
    la targurile de felul asta intradevar se pot gasi cele mai neasteptate obiecte. Dar, de fapt, vroiam sa precizez altceva — troc este notiunea vehiculata exclusiv in mediul francofon, o parte din Bruxelles si regiunea valona si nu in Belgia intreaga. Flamanzii nu folosesc notiunea de troc.
    Curios, in exterior se crede ca Belgia este francofona, well… ea nu este… dar asta este un alt subiect.

  • Leave a Reply