De-ale mele

Zile si zile….


Sunt zile cind imi vine sa-mi iau lumea in cap. Cind totul mi se pare in zadar. Cind haosul din jur nu se incadreza in necesitatea mea vitala de ordine, logica si  ratiune. In acele zile totul isi pierde rostul si incep sa numar zilele care mi-au mai ramas sa traiesc. Apoi vin alte zile. In care toate au sens. Totul are o explicatie. Toti stiu despre ce este vorba, cu ce au sa se ocupe si ce le iese cel mai bine. Oamenii incep organizat sa limpezeasca ceata, iar ceea ce urmeaza este o speranta nou-nascuta despre faptul ca nu chiar totul este ratat….Ce credeti ca vine dupa asta? Recititi primul abzat, pls.Cind descoper aceasta cruda ciclitate ma intreb de fiecare data: De ce?La ce bun aceasta  zebra existentiala?Doar pentru echilibru? Oare nu toti isi doresc acelasi lucru: progres, prosperitate, bani, sanatate, fericire, dragoste, armonie? Si daca e asa, de ce unii intra in rolul de trintori si altii in cel de albini?Stiu ca este o asociere prea primitiva. Ma mira oamenii care  vor belsug, dar sunt doar niste consumatori meschini. Ma mira cei care vor sa ia bani multi, dar depun pentru asta un efort mult prea modest. Ma mira cei care vor sa fie Michael Jackson, dar nu fac mai mult decit un Ricky Ardezianu. Si nu e vorba de faptul ca as fi o fana a lui Jackson. Cred doar ca fiecare ar trebui sa-si puna pantofi fix pentru cursa pe care vrea sa o parcurga.Revenind la zie si zile….Alaltaieri am stat jumate de noapte la povesti aprinse cu oameni buni.Ieri am primit o carte postala hand made de la o persoana cu care poate m-am vazut pe coridoare, dar nu-i stiu nici azi numele. Astazi nu a fost chiar cea mai grea zi. E doar una dintre acele multe zile grele prin care trec.Se intimpla insa si cite un lucru mai placut. Un trandafir primit de la un coleg.Ce putin ii trebuie unei femei pentru a scoate cratita din clocot. O floare, o carte postala, o vorba de suflet….Oare de ce,cele mai multe relatii incep cu astfel de momente simple si pretioase si continua cu: cine si cit i-a oferit celuilat in viata traita in doi? Uitam ca vrem sa fim fericiti, ori fericirea n-are gust, fara o lingura de dohot?


Comentarii

Previous Post Next Post

18 Comments

  • Reply Soacra Mica 29 decembrie 2009 at 00:23

    „In acele zile totul isi pierde rostul…”

    Anul asta am avut zile din astea din belsug. Nu ca ma jelui dar anul acesta, ca niciodata pana acum, m-am gandit de nenumarate ori la cat de muritoare pot fi. Nu „pana maine e mult”, dar „pana dupa amiaza e mult”. Nici intr-un alt an, mult mai grei, n-am trait acut sentimentul de „la ce bun ma agit? de ce nu mi-as cauta de placeri strict personale, de ce n-as avea ganduri mai egoiste?” totdeauna, cat de insemnat -ar fi omul pentru cei din jur, dupa vreo luna, la mormantul lui ajung sa planga doar ploile.

    Apoi trece o perioada si parca mi-e incomod de gandurile de mai sus. Ma uit primprejur si realizez prin comparatii ca putea fi mult mai rau, puteam sa traiesc situatii cand nici macar sa nu am timp pentru filozofie.

    Asa ca… 🙄 tot ajung la concluzia mea de acum o luna: cand eram o nesimtita, eram mai fericita. Naiba m-a pus sa-mi fac blog 🙂

    • Reply Nata Albot 29 decembrie 2009 at 13:40

      Nu cocheta, stii doar ca ai cel mai bun blog anonim in l.romana….

  • Reply Veronica 29 decembrie 2009 at 01:18

    De multe ori pretuim adevarata valoare a unor persoane sau lucruri abia dupa ce le-am pierdut,pretuim fericirea abia cand vorbim despre ea la trecut si viata abia cand am ajuns la final…..

  • Reply anitty 29 decembrie 2009 at 01:53

    „zile si zile” – titlul anunta o privire filosofica asupra existentei noastre, dar…suprinzator, materialul asta se citeste dintr-o rasuflare.Or, poate impartasesc si eu una din acele zile…si de aia mi-a picat la tzanc. Cert este una, ca viata niciodata nu este asa cum trebuie sa fie viata. Si daca ajungem sa ne punem intrebari existentiale e bine – znacit vorba poetului, nu se reduce totul numai la – jrati, srati, rjati. Ideea cu lingura de dohot – mi se pare foarte taare potrivita. Daca vrei, lingura de dohot e cheia succesului intr-o relatie si motorul evoulutiei umane – pina nu gusta omul de alaturi oleac de rahat, nu realizeaza cit de important esti pentru el, si prin analogie – pina o societate nu este deranjata cu adevarat de o lingura sau un butoi cu dohot, nu realizeaza ca ar trebui sa faca ceva…sau uneori sa nu distruga ceva frumos creat de inaintashi…

  • Reply Andrei 29 decembrie 2009 at 02:32

    Dupa o zi vine o noapte si ambele sunt de folos si nu pot una fara alta.

  • Reply Irina 29 decembrie 2009 at 10:27

    Si mie azi imi vine sa-mi iau lumea in cap. Dar, miine e o alta zi si sper la mai bine.

  • Reply Olesea 29 decembrie 2009 at 10:47

    Daca sunteti intrebat „in ce sta fericirea?”, spuneti „in a fi in armonie cu tine insuti”………….a spus Pitagora.

  • Reply svetlana(lana) 29 decembrie 2009 at 11:18

    Buna ziua Nata.
    Rar comentez,dar nu am putut trece cu vederea ceea ce ai scris.
    mi se intimpla si mie toate acestea, si sufar atunci cind mi-i greu si nu apreciez ceea ce am. Nu vreau sa fie viata cruda cu mine si sa ma rasplateasca pentru nemultumirile mele in zile cind nu stiu ce se intimpla, pentru ce traiesc , de ce sotul nu-mi ofera ceea ce vreau. Si trece… peste o zi sau alta tot „durdomul” si inteleg ca traim pentru a intelege ca trebuie sa pretuim ceea ce avem si ceea pentru ce am muncit. cit de mult inseamna zimbetul copiilor mei si privirea sotului, care ma iubeste la nebunie, parintii care ma asteapta la ei cu cea mai mare bucurie, nasii ,cumatrii si alti prieteni cu care ne distram.
    Ce m-asi face fara ei toti????? Nu -mi pot permite sa am zile rele,trebuie sa fiu optimista si sa TRAIESC zi de zi, ca sa nu-mi para rau pentru ceea ce nu am apreciat la timp.

  • Reply Galea 29 decembrie 2009 at 13:50

    sunt zile cind pierd calea,si ma simt imprastiata…am nevoie de lucruri marunte ca sa ma adun ca sa incep sa pasesc din nou,uneori si lucrurile astea le gasesc cu greu…cel mai des scot telefonul si pun o melodie frumoasa,care te minuneaza prin creatia sa…ma gindesc la oamenii care stiu sigur ca mai au doar o zi de trait si ar da orice pt inca o clipa in plus….viata noastra e dura…dar frumoasa pt altii…NU RENUNTA!!

  • Reply Amurg 29 decembrie 2009 at 23:20

    Oare ce zice persoana care a facut ilustrata hand made atunci cand citeste aceasat postare? la fel si ricky, el ce zice?

  • Reply Senin 30 decembrie 2009 at 00:09

    FAtă dragă, zilele-s cu rostul lor şi te înglozi dacă colorezi zilele cu ce-a zis cel cu „oferitul”. Eu cred aşa:

    1. Lor, „răilor”, li-e dificil să trăiască cu femei perfecte, trebuie să-i ascultăm atent şi să tragem concluzii cât mai …în gând.

    2. ar fi bine să facem un club la nevestelor …înfuriate, să ne adunăm o dată în săptămână la un ceai de muşeţel cu miere, să ne lăudăm cu picii care ne seamănă, să zicem mărunţel despre soţi şi apoi să ne întoacem cu forţe proaspete SĂ-I IUBIM!

    P.S. Ei, da dacă recunoaşte şi Soacra Mică că se agită ici cole, apoi când e gri chiar că nu ne râmâne decât să aşteptăm …cealaltă zi 😛

    • Reply Soacra Mica 30 decembrie 2009 at 16:07

      Cuscra :), ridic mana de pe tastatura la punctul 2, adica imi place, dar as avea o problema cu „să ne lăudăm cu picii care ne seamănă” – n-am cum sa ma laud. pe fiica-mea parca am descarcat-o de pe internet :mrgreen: Nici macar umbra de intentie sa-mi semene (nici la caracter, nici la fizic).

      P.S. Nata, noi incercam sa glumim pe-aici. Daca ceva, ia o matura si alunga cumetrele cuvantarete 🙂

  • Reply costashel junetzul 30 decembrie 2009 at 12:36

    ingenioasa si plina de originalitate e ideea ta Nata!
    eu,spre exemplu, imi doresc citeodata, o dimineata cu un terci din hrishka cu lapte…in alta – propriul meu apartament (oare o sa/l am vreodata???) in alta – sa vina mai repede (asta dupa 2,5 ore de asteptare) rutiera Singera/Chisinau…dar in rest imi doresc sanatate, mie si apropiatilor mei.Anul 2009 a fost bun pt k am fost sanatosi si am ajuns cu bine in pragul lui 2010. Deci sa ne bucuram pt fiecare (asa cum ai spus/o si tu) si numai bine!!!din vara/n vara acelasi costashel junetzul…

  • Reply Victoria* 30 decembrie 2009 at 20:09

    Pai daca ar fi bine si bine tot timpul, oare am ajunge sa pretuim momentele de pura fericire?

  • Reply floare 6 ianuarie 2010 at 22:41

    abzat in romana inseamna alineat.

    • Reply Alina 7 ianuarie 2010 at 13:00

      OFFFF!!!!!!

  • Reply Mao 3 iulie 2011 at 11:09

    Ar fi mai bine sa iei niste lectii de limba romana, ca cam sciopatezi la capitolul scris, decit sa devaghezi aberatii! Te dai tare si mare, desi nu prezinti absolut nici un interes pentru spectatori! Esti o mediocra, facind valuri spre a fi observata si luata in seama. Si cine iti permite tie sa vizezi personalitati marcante, ale societatii noastre, gen Ricky Ardezianu, caruia nici in flecuri nu i te potrivesti,? Esti o carierista ce mergi pe cadavre spe a-ti atinge scopurile-ti meschine. Cum te mai tin aia de la Jurnal Tv? Faci niste proiecte rasuflate din start, pe alocuri plagiate! Vai de capul tau!

  • Reply zunea zunea 3 decembrie 2011 at 23:29

    Vai, Mao, te dai de gol, de la o posta e clar ca ai vrea sa fii invitat la Jurnal Tv, sa participi si tu macar la unul din proiectele lor…cita invidie in cuvintele tale…)))))

  • Leave a Reply