Stridii, şampanie, cheescake, somn pe mal de canal, raţe destul de vorbareţe, bărcuţe legănându-se de dor….aşa s-a încheiat totul.Iertaţi-mă dacă enervez. Şi pe mine m-ar enerva, dacă nu aş şti că nimic, decât o pereche de bilete de avion, nu a fost special pus la cale ca să arate anume aşa..Mai mult, biletele au fost cumpărate cu o zi înainte, hotelul -rezervat în dimineaţa decolării, din bagaje – un pulover şi o periuţă de dinţi. Ungurii mi-au luat şi şamponul meu super-puper.Vântul din Amsterdam era atât de puternic, încât avionul vreo 40 de minute nu putea ateriza şi când a aterizat fix ca un avion de hârtie,eu m-am bucurat să-mi verific fricile. Uneori, dar foarte rar, viaţa arată fix ca în spoturile de publicitate la ciocolată.
Perfect.Un sfîrşit de săptămână perfect. Amsterdam în noiembrie e încă o poezie nescrisă, dar atăt de necesară.Cel puţin pentru mine. Credeam că zdohnesc, dacă mai stau cu moaca în lap sau dacă buchisesc din nou reţete, burtiere şi mai ales dacă mai continui să-mi exprim nemulţumirile visavis de efortul unora….da, da, unora care ştiu ei. Toate astea sunt super minunate, nu şi dacă se depăşeşte orice bun simţ. Aşa că, Amsterdam a fost exact gura aia de apă de dimineaţă, după vreo 3-4 beri trase seara.
Ziua, în amiaza mare, Amsterdam în noiembrie arată, ca la noi pe înserate. Plouă mărunt, o curăţenie perfectă, oameni de toate culorile, olandezii frumoşi, cu osul gros, cârlionţaţi şi ceva mai cocheţi ca altă dată.Călătoria cu bicileta e cea mai dulce nebunie din toate pe care le poţi face aici. Mai ales, cînd eşti obişnuit să-i dai chiroane, cunoscând puţin geografia oraşului, dar în spate mai ai pe cineva care prima dată descoperă pe două roţi, cea mai prietenoasă cu bicicliştii capitală europeană.
Nici o poza, nici o proză, nici un laptop pornit. În schimb, Sex In The City 2 la TV – o tâmpenie bună de omorăt gândurile dinainte de somn. Da ce somn. După atâtea ….shoppuri.
Am impresia că am mai găsit un omuleţ cu care sa călătoresc. Cred ca am si indragostit-o de oraşul ăsta. Ce poate fi mai mişto decât să mai cunoşti un om cu care să poţi oricând să o rupi din gară pentru un weekend. Ştiţi bine, că din ăştia nu-s chiar atât de mulţi pe lume.Cine mai poate suportă la shopping pe cineva, chiar şi foarte drag, în preajmă. Apă iaca, noi ne-am suportat, ne-am tot sfătuit una pe alta şi chiar şi atunci când am înţeles că toate caşcavalurile, nucile, ciocolăţelele şi bineînţeles boarfele nu vor mai încape în genţile noastre, am fost la piaţă şi ne-am luat genţi identice…..ce idilă.
Da,aici tot timpul e aşa linişte? Păi nu tot timpul, că atunci când oamenii au de lucrat – lucrează fix ca într-un stup de albini. Însă în week-end e altceva. E sfânt.E vremea familiei.Oamenii stau pe acasă, mănâncă croissani de la brutăria de pe colţ, mamele se satură de somn, taţii îţi scot afară odraslele cu bucle de culoarea spicului şi merg la piaţă.
Piaţa. Spune şi tu, Natalia, ce piaţă au oamenii drept în inima oraşului. Aici florăresele vînd iluzii, comercianţii – vitamine, fructe de mare de toate mărimile şi culorile, agricultorii – sparanghel, avocado,roşii cherry şi încă vreo sută de alte prospături care îţi lasă gura apă. E spectaculos show-ul de la delicatessuri şi caşcavaluri. Fermierii vin singuri să-şi vândă bunătăţurile. Nu le place să negociezi, dar le place să citească pe faţa ta supriza pe care ţi-au făcut-o mai lăsând un euro de la ei. Hmmm dar heringul, heringul care e ca untul şi-ţi provoacă o sărbătoare atât de mare, încât uiţi că tocmai ai înghiţit şi-o ceapă tocată mărunt de pe lîngă hering. Mâine la “Sare şi Piper” vă demonstrez cum arată (că la gust oricum nu aveţi cum să aflaţi) caşcavalul verde, făcut pe bază de ulei de măsline,măsline verzi tocate şi alte condimente şi vă mai arăt ce suveniruri drăguţe poţi să aduci dintr-o ţară cu o şcoală de design calumea. Aici mintea oamenilor merge nu ştiu cum împotriva acelor ceasornicului şi cu toate acestea orice obiect de decor e perfect, acolo unde stă, e trăsnit şi e atât de aducător de veselie. Zvezda, eu îţi mulţumesc pt weekend antiglamuros. Buretele meu este din nou gata să îmbibe viaţă.
