De-ale mele

Ambasadorul Ghimbirului în RM


De cîteva zile blogul meu e bolnav ca şi mine. I-am mutat cuibul. Credeam ca aşa voi putea să-l administrez mai rapid şi mai creativ. Dar mutatul cuibului, în materie de IT nu e o chestie chiar atât de simplă. Vorba rusului: Лучшее враг хорошего. Nică bun din toată pornirea  mea. Blogul şchiopătează, oamenii de la IT n-au timp de mine, decât dacă le stau ca o curcă pe cap, iar eu n-am timp s-o fac pe curca.

Torn în mine litri de apă cu lămâie şi ghimbir , torn în el butoane, module, delete şi cancel. Noroc de Radu, pe care îl interesează chiar mai mult decât pe mine ca în această lagună virtuală a mea apa să nu se bâhlească.

Între timp, un personaj dubios şi fără personalitate lansează o nouă provocare. În nici un caz să nu intraţi aici .

Şi dacă tot aţi intrat, rugaţi-vă ca şi mine, ca stăpânul acestui dezmăţ lingvistic să nu-şi piardă gustul pentru frumos. Că nu-i frumos, să începi treaba şi s-o laşi în voia vânturilor radioactive.

Azi, Veacelsav Ioniţă ne-a asigurat că Moldova nu are nimic de pierdut de pe urma catastrofei japoneze. Şi cu toate acestea, ştiţi poporul nostru creştin: când te temi de borş, sufli şi-n oţet, aşa că mai o juma de mln de la primărie, mai 1 mln de la stat, mai 28.000 sticle de vin…mai ştii pe unde ne loveşte sfârşitul ăsta al lumii….mai bine dăm şi noi mai puţin de la noi, de la Dumnezeu mai mult…iaka aici tare s-o mai lichit fraza aceasta…nu-i aşa?

Limbajul meu jucăuş se explică prin bucuria de a mă întrema şi respectiv dorinţa de a-mi exploata libertatea de a fi sănătoasă.Nu există,în astfel de clipe de după un cutremur al sănătăţii,o plăcere mai mare decât senzaţia de eliberare, tămăduire.

M-am ales cu o diafragmă schingiută de tusă. Dar am scăpat cu torturi nazale cu apă sărată, miere cu polen,lămâie şi cu o concluzie pe care multă minte şi ani m-a mai luat să o fac:  orice problemă de sănătate îţi cere un răgaz. Răgaz înseamnă grijă, pat, acasă…Şi apropos, mi s-a spus că aş putea să-mi iau oficial titlul de Ambasador al Ghimbirului în RM.

Mă întreba lumea cum se prepară această rădăcină făcătoare de minuni. În primu rînd vă amintesc că ghimbirul este un foarte eficient antiseptic. Deci e bun la intoxicaţii, greaţă…se recomandă şi femeilor însărcinate pentru a stinge simptomele de toxicoză.

Eu l-am descoperit ca o sursă excelentă de energie pentru rinichii mei stresaţi. Sfatul l-am primit de la cea care mi-i îngrijeşte la nevoie şi care mi-a spus aşa: fierbi rădăcină şi bei atât de iute cât poţi. Cine nu suportă iuţeala ghimbirului, pe care eu apropos o ador, poate adăugă miere sau dilua cu apă. Cât despre utilizarea ghimbirului în alimentaţie…nici nu vă mai spun ce arome deosebite dă orezului, marinadei pentru peşte sau crevete şi chiar la copturi şi biscuiţi. Apropos, ghimbirul nu e un superdelicates, se găseşte în supermarkete şi dacă vă daţi osteneala să mai răsfoiţi internetul, şi pe voi vă conving să intraţi în armata mea de ghimbiromani.

Dacă mai insistă Radu şi mai insist eu la IT, în curînd se însănătoşeşte şi blogu…răgaz şi sănătate


Comentarii

Previous Post Next Post

7 Comments

  • Reply LLILIANA 18 martie 2011 at 08:38

    util post, multumesc pentru ghimbir si pentru Radu! Aici nu m-am uitat 😉 am reusit sa-mi franez curiozitatea.

  • Reply sylvia 18 martie 2011 at 11:52

    Eu am descoperit beneficiile ghimbirului, acum un an in urma! Il prepar pentru toata familia, in perioada rece! Vreau sa zic ca si fetitzei mele care are 5 ani, ii dau aceasta bautura cu un pic de miere si lamaie, pur si simplu il adora. Are o aroma foarte placuta, motiv pentru care l-am botezat „ceai din caramele” 🙂 Face o multime de minuni, ajuta la digestie, revigoreaza, pentru raceli e nemaipomenit, potoleste tusea, atenuiaza durerile de gyt si multe altele!

  • Reply Radu 18 martie 2011 at 12:20

    Eu insist in masura in care pot 🙂 Incolo – apa nu o sa se bahleasca atat timp cat o sa scrii frumos ca si pana acum. Asta conteaza, iar restul sunt focuri de artificii.

  • Reply Elena 18 martie 2011 at 19:24

    Si eu am descoperit ghimbirul acum de un pic mai mult de jumatate de an datorita unui indian si citiva chinezi pe care i-am intilnit in Belgia. Le multumesc mult. Ceaiul de ghimir nu pot sa-l beau e ceva specific cu care trebuie sa te obisnuiesti, in schimb il utilizez intens in bucate.
    Cei care vor sa incerce pentru prima data ceaiul, la cele de mai sus, vreau sa precizez ca e mai placut cind e servit cald, nu rece, cel putin toti pe care i-am servit asa prefera.
    Interesant prepara ceaiul indienii: in apa unde fierbe ghimbirul adauga frunze de ceai negru si lapte.
    Eu il utilizez chiar si in zeama noastra traditionala 🙂 , da o savoare nemaipomenita. Incercati si la varza inabusita 😉

  • Reply LUlutza 20 martie 2011 at 18:01

    noi suntem cu tine…s-a simţit lipsa ta…si pentru asta felicitari…nu ca ai lipsit,dar ca prin felul tau de a fi ai reusit sa faci sa ţi se simta lipsa…asta e foarte important pentru un jurnalist …fenomenul „Nata Albot” e o binecuvintare pentru televiziunea Moldovei,si nu doar pt tv,pentru adolescente,pentru fetele de virsta de 20-27 de ani pe cale de transformare in Femeie…ESTI EXCEPTIONALA!..simpla,naturala,originala.

  • Reply me me me 20 martie 2011 at 21:28

    Uite ca citeam despre noua ta „misiune” si mi-am adus aminte de o minunatie de reteta cu ghimbir pe care am postat-o pe blog! Eu sunt fan al ghimbirului si am marele noroc ca imi plac aromele puternice. Cel mai si cel mai mult totusi il prefer in sucul de legume ( morcovi+sfecla rosie + tulpina de telina + ghimbir=fabulos!!!!si sanatos).
    Enjoy! Fly! Love!
    Hip hip raw!!!

  • Leave a Reply