Despre medici şi tămăduitori

La doar 3 luni trecute din acest an, avem deja 8 cazuri de suflete pierdute, cu ajutorul medicilor , pe teritoriul de activitate a acestora. Ce sunt astea? Întîmplări nefericite, incidente inexplicabile? Sau erori fatale ale medicilor, dar mai cu seamă crime ale unui sistem medical obosit de ignoranţă şi aşteptarea unei revoluţii. Crime, care au rămas nepedepsite şi au nenorocit familii întregi. Ministrul Sănătăţii, D-ul Usatâi are mult tupeu, crezând că toate cazurile sunt nişte simple incidente. La cât de strigătoare la cer sunt cele întîmplate în 2012, pedepsirea penală a medicilor şi o demisie onorabilă a Ministrului ar fi fost cea mai firească realitate. Din păcate, nu şi în Moldova.

Atenţia mi-a fost atrasă, în primul rând, de anestezia care a adus un copil în comă, la sfârşitul anului trecut.

Anestezie, la care am apelat cu Eva, cu câteva luni înainte de această tragedie, pentru a-i scoate 2 dinţi de lapte.Îmi amintesc prea bine cum o bunică a intrat cu nepoţelul înaintea noastră, în acelaşi cabinet. Apoi a ieşit şi mi-a spus că medicul i-a cerut să nu plătească pentru extracţie la casă, ci să-i dea direct lui, în buzunar. Nu era o sumă mare. Ceea ce m-a şi mirat. Oare 36 de lei pentru un stomatolog de copii sunt mai importanţi decât onoarea lui? Mi-am zis, aşa dar, să am grijă ca medicul să nu se simtă sinchisit de persoana mea, dar şi să fiu pregătită pentru orice numai ca Eva să treacă prin această primă experienţă cu cât mai puţină durere. Nu ne-a întrebat nimic, nici de predispunere faţă de alergii, nici de alte lucruri. I-a injectat anestezia, i-a extras cei 2 dinţi şi dându-şi seama cine sunt, m-a rugat să plătesc la casă. M-am dus la casă, am plătit şi i-am lăsat, recunosc acum cu riscul de a fi judecată de voi, o sumă un pic mai mare în buzunar. Am vrut să-i mulţumesc, mi s-a părut ruşinos să plec , având în vedere solicitarea lui faţă de anterioara bunică şi să-l las să regrete că i-au scăpat printre degete alte zeci de lei, doar pentru că i-a venit una de la tv în cabinet. Acum însă, când am aflat tragica istorie a copilului ajuns în comă după anestezia la dinte, am înţeles cât de proastă am fost şi cu cât de multă superficialitate am tratat această extragere de dinţi de lapte. În locul acelui copil, al cărui mamă şi-a petrecut lângă el, revelionul în spital, abandonată de soţ şi speranţe putea fi copilul oricăruia dintre noi. Pentru că suntem învăţaţi să fim timizi, smeriţi, să fim comozi, să nu punem întrebări în plus, să nu avem curajul să admitem că un medic poate greşi. Şi chiar dacă greşeşte, asta e….aşa a vrut Dumnezeu.

Să facem acum o pauză şi să ne amintim fiecare câţi codaşi a avut la facultatea pe care a făcut-o şi ce s-a întîmplat cu acei codaşi după absolvire? A renunţat vreunul la meserie, recunoscându-şi că nu e bun de cutare sau cutare domeniu? Dar la medicină, la facultate, cum credeţi, printre studenţii buni, talentaţi, există codaşi? Şi dacă e un fenomen atât de firesc să existe codaşi peste tot, oare codaşii de la medicină, nu tot în medicină ajung să profeseze mai târziu? Bine, vă voi zice eu. Dacă un codaş la drept ajunge să judece alehamite un proces e grav. Dar e şi mai grav când codaşii din medicină sunt lăsaţi să trateze oamenii. Să facă anestezie unui copil, fără să analizeze minuţios starea acestuia, să facă un vaccin, o perfuzie sau o operaţie de extragere a amigdalelor. Absolvenţii buni, ca şi cei slabi, de la medicină,ajung într-o bună zi medici. La fel, ca şi în toate domeniile de activitate bănoasă în MD, se cumpără note, examene şi posturi. Şi atunci, de unde încrederea aceasta oarbă în cunoştinţele şi talentul lui de medic. Orice diagnostic trebuie supus banuielilor, orice constatare – unei verificări triple. Pentru că există cel puţin o şansă ca medicul din faţa voastră să fi fost corigent, a chiulit exact de la lecţia pe care acum trebuie să o aplice în practică. Şi dacă acesta va greşi, în cel mai rău caz, va fi suspendat de la serviciu. Din câte ştiu, din toate cazurile de malpraxis întîmplate până acum în Moldova, un singur medic a fost condamnat. Anul acesta, din cele 8 cazuri întîmplate, doar un medic anesteziolog este cercetat penal pentru moarte copilului, adus de părinţi la spital pentru o simplă operaţie de extragere a amigdalelor. Şi asta după ce, din vina aceluiaşi medic, acum câţiva ani, un al copil s-a stins din viaţă, din cauza unei supradoze de anestezie. Iar medicul a fost lăsat, bine mercy, să muncească mai departe.

Ştiu, că fiecare dintre voi, are istorii cutremurătoare, legate de uşurinţa cu care medici tratează firul de viaţă al omului, care îi cere ajutorul. Dacă doriţi, puteţi să le înşiruiţi aici. Eu însă, de câţiva ani, sunt periodic rugată, de mai multă lume, să povestesc istoria vaccinurilor din viaţa noastră. Ş mai ales, de ce am decis să nu-mi vaccinez copiii. Pentru mine, până acum, subiectul e un motiv de tahicardie. Prea dureros. Din cauza lor, astăzi Eva putea să nu-şi sărbătorească cei 6 ani. Neapărat voi scrie despre asta. În curând. Până una alta, am o singură rugaminte. Să evitaţi extremele. Nu faceţi abuz de încredere în medicamente, reţete şi cei care le prescriu, dar nici nu vă apucaţi să sfidaţi medicina clasică. Toate echilibrat trebuie să aibă un loc în viaţa noastră. Dar un loc pe care nimeni altcineva, decât no,i îl decidem. Pentru că suntem singurii responsabili de viaţa şi sănătatea noastră şi a celor pe care îi iubim. Dumnezeu să-i ajute pe medicii care niciodată nu au încălcat jurământul pe care l-au făcut. Care nu ştiu de aroganţă, de supremaţie faţă de pacient, de mântuială. Eu nu-i numesc medici,deşIi au facultate absolvită, ci tămăduitori. Ei există, dar sunt atât de puţini.
Vreau la această temă, încă o dată să vă recomand un film excepţional.

Comentarii