Montrealul poate dormi liniștit. Cel puțin, în topul orașelor cu cea mai bogată viața culturală pe parcursul verii, acesta se clasează, fără îndoială, pe primul loc. Cât m-am aflat acolo, timp de 3 săptămâni, am numărat 5 festivaluri care se desfășurau concomitent în diferite zone ale orașului.
Festivalul Weekend du Monde, din parcul Jean Drapeau, presupune participarea tuturor etniilor care se regăsesc în populația canadiană: de la algerieni și turci până la români și brazilieni. Fiecare țară este prezentă cu diverse mostre ale culturii sale: muzică, dansuri, artizanat , dar mai ales gastronomie.
Dulciuri marocane. Nu vă voi spune cu ce le-au comparat fetele mele, atunci când m-am dus după mâncare și m-am întors doar cu ele. Sunt gustoase, chiar dacă arată dubios. Se servesc cu ceai de mintă, pentru că-s tare dulci și parfumate.
Pe la români nu am trecut, dar în timp ce mă uitam la câteva algerience dansând, auzeam de printre copaci sunetele Morăriței cu fuior…țac, țac, țac
Așa probabil, arătau primii locuitori ai Canadei. Cum s-ar zice First Nation.
La fata asta era cea mai lungă coadă.Procesul de pregătire a limonadei arăta foarte apetisant.
Am prins un spectacol și din cadrul Festivalului Circului. Circul modern nu mai e cel de altă dată. Pisicile și papagalii încep să fie tot mai mult înlocuiți de oameni.
Tot în iulie, la Montreal, se desfășoară Festivalul Focurilor de artificii.Sâmbătă seara, lumea urcă în mașină, încarcă portbagajul cu scaune plaiante și pleacă la Montreal ca să se uite la cele mai spectaculoase jocuri de artificii. Meduze, crizanteme, valuri, stele, inimioare – toate din focuri de artificii.
Între timp, cei care căutau cum să-și ucidă frumos timpul puteau alege între Festivalul De Jazz din Montreal și Festivalul Internațional Nopțile Africii.
Iar peste o săptămână după plecarea mea începea încă un festival muzical, despre care am aflat din anunțurile din metro și Festivalul Modei, cu vănzarea hainelor create de designeri tineri. Mi se rupe sufletul.
Mai pe scurt,plictisitor. Nu ca la Chișinău.
4 Comments
Festivaluri gratuite e bine. Insa vezi ca nu sunt chiar gratuite, tot noi prin impozite le achitam (si crede-ma, daca ar fi sa aleg sa dau 1% din salariu pt un festival, sau sa-mi pastrez procentul la casa mea, as alege ultima varianta. Pina la urma te duci o data la un festival, dupa care nu mai ai chef de festivaluri citiva ani inainte, ca sunt si alte chestii interesante in viata asta, in tara asta).
Un qubecos plateste intre 16 si 32% din salariul sau impozite la stat. Salariul mediu fiind in jur de 35000 CAD pe an. In Moldova, impozitele sunt intre 7-18$, salariul mediu fiind 3500 CAD pe an. Acum calculeaza si vezi cit se aduna la buget din venitul populatiei? Capishi in Moldova si milioane in Canada. Iata si de unde bani pt festivaluri si concerte gratis in Canada. Din capishili care se aduna la bugetul de stat in Moldova, sunt anumite prioritati, cum ar fi drumurile, salariile bugetare, sanatatea publica, alimentatia la gradinite, etc. Iata de ce festivalurile ramin pe ultimul plan. Insa, daca tu Nata, te-ai apuca de organizat vreun festival, cu contributie minima de la stat insa cu multi sponsori, sunt sigura ca vei infrumuseta Chisinaul, si vei aduce ceva bucurie orasenilor.
Festivaluri din bani publici in timp ce oamenii se chinuie cu pensie de 800 lei?
In Ontario de exemplu festivalurile si alte evenimente de acest gen sunt organizate in mare parte cu ajutorul sponsorilor, ofera si guvernul grantrui pentru cei care se califica, dar in sume modeste. Beneficiul fesitvalurilor este ca ele devin un motor al dezvoltarii locale, deoarece atrag multi turisti, vizitatori si respectiv businessurile locale isi cresc veniturile si platesc imozite statului, deci este win-win situation.
si mai este un festival foarte fain: Just for laughts din iulie timp de 2 saptamani