Nu sunt singura care are senzația că niciodată nu a așteptat primăvara așa ca în 2013. Poate e doar o senzație. Dar nu e doar a mea. Așa că imaginea copacilor în floare sau a crestelor de arbori bătrâni pe care se coc pimele frunze – asta e ceea ce îmi dă inspirație în aceste zile. Zile când simt că unii oameni care ajung la tv, în parlament, la un microfon de la care sunt auziți de atâta lume, trebuie pur și simplu legați și închiși la spitalul de nebuni. De rând cu cei care fac aceleași lucruri, dar mai pe ascuns, răul provocat de ei fiind același. Hai să facem share la primăvară. Eu – la primăvara din grădina mea. Și o să mă îmbrac comod, și o să-mi las mașina mai departe de lucru, și o să meg pe străzi ca să înghit primăvară.
No Comments