Intrebari, sms-ri, condoleante….Cred ca doar cei mai rauvoitori oameni si-ar dori acum sa stie ce anume s-a intimplat. Cei care cu adevarat sufera alaturi de familia noastra, cauta cum sa ne ajute sa trecem peste aceasta pierdere imensa. Ma ajuta zimbetul prietenilor mei, care-mi sunt alaturi si nu ma intreaba nimic. Pentru ca vreau sa-mi traiesc durerea doar in suflet, in inima, in gind. Daca aceasta tragedie a atins sufletul vostru, va rog sa ne intilniti cu zimbetul pe buze si cu nimic mai mult decit un “…sunt alaturi de tine”. Va multumesc pentru condoleante si credeti-ma, este enorm de greu sa le citesc cu sutele in fiecare zi. Puterea rugaciunilor voastre ne este de mare ajutor.

Sunt citiva oameni, care au fost alaturi de noi din prima clipa si a caror contributie sufleteasca ne-a facut sa intelegem ca nu suntem singuri.

Parintii nostri, Viorica si Sergiu, Ana si Mihai, Angela, Hulya si Eduard, Alina si Victor, intreaga familie Marcenco,Diana…..

Ii sunt recunoscatoare din tot sufletul Corinei Fusu pentru receptivitate.

Colegilor mei de la Pro pentru ca pling alaturi de mine. Catalin, iti multumesc ca mi-a fost alaturi acum, asa cum ai fost alaturi de toate bucuriile si necazurile mele in ultimiii 10 ani.

Colegilor si Copiilor din “Fabrica” – multumesc pentru sustinerea si prezenta voastra. 

Va rog sa intelegeti toate tentativele noastre de a trece prin acest doliu si prin aceasta perioada grea.

Iar comentariile voastre le voi pastra doar pentru mine.

Bogdan va fi mereu in inima mea. De acolo nimeni nu mi-l poate lua.