Eva și Sonia merg la tabăra de vară. Am remarcat că tot acolo merg mulți copii cu nevoi speciale: cu autism, cu sindromul Down, cu disabilități fizice, unii în cărucioare. Fără să-mi pot explica, m-am emoționat de la gândul că fetele mele pot să vadă cum în societatea în care ele trăiesc se pune valoare pe oameni, indiferent de condiția lor fizică sau mintală. Astfel Eva și Sonia primesc un model de atitudine și comportament față de semenii lor, care, indiferent cum merg, vorbesc, se poartă sau arată, sunt la fel ca ele. Iar acceptarea, prin comunicare și prietenie, le dă acestor copii o șansă de integrare extraordinară în societatea în care s-au născut .
