“Ia aceasta, Nata, se numește Regina Maria, îmi povestea Valentina Vidrașcu prin 2005, când abia îi descopeream creațiile și ne apropiam sufletește. Regina Maria a fost o mare româncă, adăuga Valentina. Așa că i-am dedicat o colecție. Chiar dacă nu s-a născut în România și nu a avut în ea sânge românesc, a iubit România și a purtat-o în inimă ca nimeni altcineva. Nimeni până la ea și nici după ea nu a purtat cu atâta mândrie și bun gust ia românească. Nimeni dintre români nu a simțit ia, așa cum a simțit-o Maria”, mai povestea Valentina. Cam de pe atunci m-a vrăjit și pe mine ia și Maria.
carte
Am făcut-o și pe asta. Am tradus bucătăria mamei mele pentru străini. I-am făcut poze frumoase, am povesti-o cu drag celor care nu știu de noi.
Cu ocazia aceasta am hotărât să prezint cartea mea străinilor din Moldova: ambasadori, reprezentanți de organizații internaționale. Drept gazdă pentru eveniment, și-a deschis frumoasele uși de lemn Restaurantul ”Acasă la mama”.
Încep articolul cu un Mulțumesc și cu exprimarea Recunoștinței mele. De obicei, asta se face la sfârșit, dar atunci nu mai aveți voi răbdare să citiți numele sponsorilor. Ori fără ei lucrurile frumoase nu au cum să se întâmple. Dacă cei care stau în spatele unor companii din Moldova, precum Vinăria din Vale și apa Gura Căinarului, nu și-ar fi dorit să susțină apariția acestei cărți de rețete tradiționale, iar echipa de la Casa Imago nu ar fi fost atât de talentată și extraordinară, totul ar fi fost altfel. Mai greu, mai târziu sau deloc. La final de articol am o supriză pentru primii 50 de posesori ai cărții. Iar printre rețetele cărții veți găsi câteva bucate recomandate în combinație perfectă cu un pahar de vin bun de la Vinăria din Vale , iar altele câteva vor fi cu băuturi răcoritoare pregătite cu Gura Căinarului.
Cred că am înțeles că tata este tata, atunci cînd după prînz, pe care vara îl luam la balcon, am intrat în odaia răcoroasă, m-a culcat pe pat și am auzit ceva sub masă. Era un șoricel. Am strigat bineînțeles. Taică meu a intrat în odaie, a luat o mătură și jnap! După aia ținea triumfator șoarecele de codiță în drum spre lada de gunoi. Iar eu m-am simțit atît de protejată atunci. Senzația de protecție încerc să le-o ofer și copiilor mei. Orice s-ar întîmpla, le cuprind, le țin mult timp în brațe și le spun că mama este alături.
SĂ LE FIE CLAR LA TOȚI
Scriu pentru că îmi place și pentru că mă simt liberă să fac tot ce vreau. Deci păstrați nevociferate orice fel de comentarii acide vis-a-vis de această intenție. Scriu o carte. Cartea are deosebit de atractivul titlu “CARTEA CU TITLU ATRACTIV”. Titlul a fost inspirat de unul dintre comentariile voastre. Poate succesul acesteia va ajunge peste mări și țări, poate vă rămîne în faza embrionară. Why not? Să zicem că nu mă voi simți suficient de mult încurajată. Chiar îmi rezerv dreptul ca într-o bună zi să apăs inocent pe un delete, dacă mă enervez. Dar sper să nu. Vreau doar ca cei care vor dori să mă apostrofeze într-un fel sau altul, să mă întrebe înainte de asta dacă MĂ interesează ce cred EI despre asta.Oare cum ar fi asta? Stimată Nata, vrem să vă întrebăm daca sunteț de acord să vă f… un pic pentru lipsă de modestie și vedetism.
Oare care ar fi primul pas? Ce fac oamenii care vor să dea jos de pe ei o povară? Dar oare vreau eu să dau jos o povară? Nu. E povara mea și o port cu mine. Și nu simt deloc necesitatea să scriu despre ea.
Așa s-a întîmplat că azi am reușit să împart niște prime. A fost o emoție plăcută și plină de recunoștință pentru cei grație cărora satisfacția mea pentru job nu este una deloc ușoară. Băieții au reacționat diferit de fete.Ca niște adevărați vînători. Au primit din vînatul comun și au hotărît să sărbătorească cu toată echipa. Ananas, napoleon, zâmbete.Frumos, mai pe scurt.
Rîndul i-a ajuns și lui Alecu. I-am dat prima și în schimb, am primit de la el o povestire din cartea lui Florin Piersic jr. Istoria se întitulează The Producer. Alecu a fost destul de insistent chiar și văzînd că nu mă prea rup să citesc timp de 5 min o povestire de pe fix 2 pagini. Dar a fost ceva acolo care m-a atras. Poate pentru că exact cu 5 min înainte de asta am postat pe blog întrebarea despre carte.Reacțiile oamenilor pe blog au fost diferite, dar incitante.
So, încerc să fiu promtă și să reacționez la feng shui.Povestirea a fost superbă. M-am regăsit în ea. Eram gata să plîng și să rîd în același timp. Dar am simțit că într-atît de tare de de plîns încît îmi vine să rîd. E groaznic. Acest sentiment al autoidentificării cu un om pierdut.
Zacalibeală…asta simt acum. Să fie despre asta cartea mea? Uuuuu what a trash topic. Cîtă lume perversă s-ar aduna să citească despre zacalibeala unui om. Presupun că mult mai multă decît cei care nu s-ar aduna.Așa-i firea omului. Prea sadistă.
Dar pînă voi decide că nu voi scrie despre ceva anume, iau o pauză. Pînă mâine, or poimâîne. Dă-o măsa de feng shui…..Așa-i Dorin?
Autobiografiile, dar mai cu seama cartile scrise de vedete cotemporane nu m-au interesat niciodata. Pina cind a ajuns pe maine mele cartea lui Sharon Osbourne “Survivor”. Desi era in l.engleza, am savurat-o dintr-o suflare. Mi-a placut foarte mult. Si istoria sotiei legendarului rocker Ozzy Osbourne, si limbajul folosit de ea, si mesajul pe care l-am inteles pentru mine. De atunci, nu mai sunt la fel de sceptica in privinta cartilor scrise de vedete. Poate de aceea, am hotarit sa va povestesc cite ceva despre cartile pe care le va aduce cu ea I. Hakamada pe 11 seprembrie, la Sala cu Orga.
Un ex-deputat, vice speaker, povesteste experienta sa de supravieturire in cele mai inalte sfere.Cum sa te porti pe coridoarele guvernului, in deplasari, in fata camerelor sau la tribuna. Ce sa imbraci, cum sa dai raspunsuri evazive, cum si cind sa reactionezi altfel decit iti dicteaza logica si ratiunea. Ce arte martiale si de comunicare trebuie sa cunoasca o femeie care a hotarit sa intre intr-o lume condusa in continuare de barbati. Oare d-na Ostapciuc, Greceanii, sau Postoico inteleg despre ce e vorba? Uneori am impresia ca nu prea. O carte interesanta atit pentru cei implicati oarecum in politica, cit si pentru cei absolut indiferenti fata de ea. Scrisa cu multa ironie, fara patos, cu aforizme, glume si observatii…..maine continuam cu a doua carte.
P.S. Citesc toate confesiunile voastre si va multumesc din tot sufletul pentru ele. Stiu ca nu o faceti, in primul rind, pentru biletul promis. De aceea, nu veau sa incing spiritele prea mult in jurul lui. Mai astept si alte experiente, ginduri, viziuni pina pe 10 septembrie.