Am cunoscut-o prin 2008, pe vremea când făceam One O’clock Show la ProFm. A fost o emisiune cu Antoniţa Fonari în care am vorbit despre procedura de adopţie a copiilor în Moldova. A sunat o domnişoară. S-a prezentat ca Natalia şi mi-a spus că ar vrea să afle cât mai multe detalii despre adopţie, pentru că medicii nu-i permit să nască şi se gândeşte la adoptarea unui copil. Ceva nu m-a lăsat în pace. Cum adică nu-i permit? Ce are de nu-i permit? Am rugat-o să mă sune şi după emisiune.
Ceea ce am aflat, este o istorie care face parte din capitolul ” Incredibil, imposibil, nemaivăzut şi nemaiauzit”. Era foarte mică atunci când sora sa mai mică a murit de cancer. Peste un timp şi mama sa a fost diagnosticată cu aceeaşi boală. Medii i-au recomandat să rămână însărcinată pentru a opri boala. Boala însă nu a putut fi oprită, dar pe lume a venit încă o fetiţă. Natalia s-a pomenit fără mamă. Tata în fiecare seară stătea de vorbă cu fiicele sale ca să afle ce li s-a mai întîmplat peste zi . La 15 ani, făcea sport şi în timpul unui antrenament s-a lovit foarte tare la picior. În fiecare zi simţea că o doare tot mai tare. Peste câteva luni după lovitură nu mai putea merge şi i-a spus tatălui său că o doare foarte tare piciorul. De la un medic la altul, au ajuns la Oncologie. Acolo i-au spus că are cancer de gr. 3 şi trebuie urgent făcută operaţia. Ceea ce a urmat în viaţa Nataliei chiar şi cu o fantezie bogată ca a mea, nu se încadreză în nici un scenariu sau raţiune. Operaţii peste operaţii, recuperări, înlocuirea osului de la picior cu o proteză, tratamente de alungire a osului.
Au fost însă perioade când uita de toate. Pentru că s-a îndrăgostit, pentru că era fericită, pentru că spera. Spera ca într-o bună zi medicii să-i spună că poate rămâne însărcinată. Are acum 26 de ani. Şi un băieţel pe nume Ionuţ, născut prematur la 32 de săptămâni. În aceeaşi zi în care a venit pe lume mult visata minune, la câteva ore distanţă de naştere,Nataliei i s-a făcut încă o operaţie de extragere a unei tumori la creier. Această tânără femeie, mămică, a adunat în ea atâta forţă, atâta credinţă încît mă închin în faţa ei. Şi cred că aş face orice ca să conving cât mai multă lume să creadă, să spere, să viseze. Ei încă au nevoie de foarte, foarte multă susţinere, inclusiv financiară.Urmează tratamente chinuitoare şi medicamente costisitoare. Povestea incredibilă a unei luptătoare o puteţi urmări mâine seară,la “Sare şi Piper” la JurnalTV.