Săptămâna trecută, prinsă în treburi, nu am mai apucat să vă spun câtă bucurie mi-au adus acești băieți. Concertino ne-au cântat în platou la emisiune și ne-au vrăjit, și ne-au cucerit și ne-au amâgit că viața e frumoasă. Și în adâncul sufletului i-am mulțumit destinului pentru locul în care muncesc și pentru meseria pe care o am și care îmi permite, mâcar și cu un vârf de spânceană, să mă ating de oameni frumoși și dâruiți cu talent.
Ieri am fost primită în Asociația Culinarilor din Moldova. Sunt o gospodină cu acte în ordine. După aproape 3 ani de rețete gătite în direct,e o mică bucurie.
Tot ieri am văzut cum, cu puține resurse, dar cu bun gust și pasiune, 3 blinele de post, destul de nearătoase și foarte delicioase, din spanac, stevie și urzici, pot fi aranjate într-o farfurie așa încât să arate boierește. Galina Palitu m-a învățat: cu ajutorul unui sos din ardei galben și unul roșu, copți și dați prin blender.
Azi am ascultat-o pe Dara cântând live noua sa melodie. Când o auzi live, ai impresia că ar crăpa și oginzile în jur și că așa ceva nu e posibil, nu, nu e posibil ca o ființă umană să aibă o voce ca a sa. Cred că Dara este un fenomen, care are nevoie de multă susținere, altfel dintr-un fenomen moldovenesc va deveni unul străin.O vom pierde, așa cum numai noi știm.
Eu cu aceste zilnice, mici bucurii, mă mai țin. Dar pentru a le remarca, pentru a le da importanță, trebuie să ai mintea corect setată.
Anume ele, micile bucurii, ne fac viața uneori mai ușoară și atât de….frumoasă.
Vă doresc cât mai multe mici bucurii și neapărat oameni cu care să le împărtășiți.