Îndrăgostită de copiii aceștia. Din prima clipă cum i-am auzit în mai, la Mai Dulce. Au cântat piese proprii, dar și câteva din popor, intr-un aranjament nou și răsunare absolut inedită. Îndrăgostită de ei ca și de tot ce e fraged, nou, frumos, românesc, luminos, adevărat, din suflet, de suflet, cu suflet și altfel. Dacă vreți o sărbătoare însoțită de o trupă care vă va cânta așa frumos, întrebați-mă vă rog cum să-i găsiți. Vă rog. Ei atât de tare ar trebui susținuți și încurajați, absolvenții de la Arte: Vera cu voce cristalină și lungă ca o coadă de cometă, Mihai cu voce bună de tăiat sticla, dar și de îmblânzit suflete zvăpăiate de fete și toată trupa asta minunată de oameni frumoși și colorați, cu un nume total deocheat.
Browsing Tag
muzica
Astazi, una dintre vizitatoarele blogului mi-a amintit de un subiect pe care de mai multa vreme ma gindesc sa-l abordez. Nu indrazneam insa, pentru ca e un subiect care pe cit ma incita pe atit doare. E ca si cum as scrie unui fost iubit o scrisoare in care recunosc ca inca ii mai duc dorul. E vorba de vechea si eterna pasiune pentru radio.
Mi-e dor de radio. Mor de dor. Mi-e atit de dor de senzatia emisiei in direct, incit in fiecare zi cind pornesc radio in masina ….ma rupe o ciuda si un dor in acelasi timp. Iar fantezia mea incepe sa dea in clocot, provocindu-mi siruri verbale pe care as vrea sa le rostesc in aer.