Această zi a trecut sub semnul trăirilor de suflet. Și pentru că sufletul nu este un camion de mare tonaj, când îi vine greu să care ceva după el, se descarcă sub forma unor lacrimi. Acest moment de eliberare l-am simțit la Palanca, când am primit o pâine mare și fierbinte din brațele Snejanei, după ce un grup de copii din sat ne-au oferit o primire atât de frumoasă și atât de emoționantă încât nu mi-am putut stăpâni emoțiile. Dar să ajungem până acolo. Azi grupul de fotografi a continuat călătoria GUSTAR EXPERIENCE pe meleagurile noastre. Azi ne cunoșteam puțin mai bine, discuțiile au devenit mai calde, de la priviri distante am trecut la glume, luat peste picior și îmbrățișări prietenești.
traditions
Dacă măcar 75 % din câte am pus noi la cale se vor împlini, voi crede și mai mult în minuni. Anul acesta Klumea va organiza o nouă ediție de IaMania. O minune este deja faptul că reușim, de la distanță, prin sfânta putere a internetului, săfacem echipă cu oameni tare talentați. Acum nu vă spun nimic despr ei. Dar cum o scoatem în capăt voi avea grijă neapărat să aflați numele celor care nu au nevoie de prea multe motive ca să intre în horă. Singurul motiv este că nouă la toți ne place,la nebunie ne place, ceea ce punem la cale.
Bani? Nu, noi încă nu avem nici un ban, nici un contract, nici măcar o promisiune. Avem speranțe și mailuri trimise pe la parteneri cu care am mai colaborat și pe la instituții de stat, de unde mă tem că răspunsul va veni după festival. Nu pot ascunde faptul că asta mă decepționează. Dar nu suficient pentru a renunța. Și dacă mă veți întreba de ce nu mă astâmpăr, când am ales pentru moment să trăiesc în altă țară, dacă bani oricum nu se fac din asta și statul nu are nevoie de asta, am să vă zic că cineva drag, demult, m-a făcut să citesc celebra scenă cu Vulpoiul, Micul Prinț și îmblânzirea. Căutăți-l pe Antoine de Saint-Exupery. Acolo se ascunde răspunsul.