Monthly Archives
August 2013
Azi la Yardsale am cunoscut oameni, care ca și mine, nu suportă florile ambalate în peliculă. Ba mai mult, oamenii aceștia se pricep să creeze singuri compoziţii de flori care sunt plăcute la văz,miros și atingere. Al meu buchet este din busuioc și trandafiri. Culmea e că fata care l-a creat nu e florăreasă, iar singura sa conexiune cu frumosul este meseria de makeup artist. Busuiocul proaspăt mi-au adus atâta stare de bine. Din cîte am văzut fata și-a vândut toate buchetele de flori.Eu pe al meu l-am primit în dar. Nici măcar nu știam cum o cheamă. Acum știu, o cheamă Alina. Şi probabil se pricepe şi la machiaj.
Prieteni dragi, nu mai dați și nici nu mai acceptați flori în cleioancă. Pentru nimic în lume. Cleioanca este pentru salam. Pentru flori sunt ziarele, hârtia sau nimic. Așa o sugestie….
Zilele astea am prins un film francez. Filmele franceze, de fapt, îmi plac. Pentru că-s mai realiste nu ştiu cum. Nu sunt atât de lustruite. “Amour et Turbulence” e o producţie recentă, din aprilie 2013. Nu e nici prea bună, nici prea proastă. E despre iubire, ţepe, suspisciuni, gelozie şi un final pe gustul maselor. Eu însă vă recomand filmul nu pentru film, ci pentru coloana sonoră. Cred că selecţia făcută pentru acest soundtrack este o adevărată operă de artă. De pe vremea la fimului “The Ghost” cu Unchaned Melody nu m-a rupt atât de tare muzica unui film. Uitaţi-vă la film, dar nu pentru film…ci pentru muzică. Mi s-a făcut din nou dor de radio. Este cel mai confortabil loc de comunicare cu oamenii: să le dai să asculte muzica ta. Pe compilaţie sunt vreo 23 de melodii, parfumate cu Oldies But Goldies ;i cu atâta zvâcneli sufleteşti. Poftiţi aici noua mea revelaţie pescuită din film.
Vacanțele noastre sunt ca și amprentele noastre. Fiecare cu vacanța lui. Unuia îi place să doarmă mult, în timp ce altul se trezește mai devreme decât cocoșii și începe să scape linguri pe jos. Unii se bronzează chibzuit, alții se prăjesc sub cel mai arzător soare. Unii petrec ziua la plajă golind sticlele de bere și pufnind din trabucuri, alții se ghiftuiesc cu fructe și sucuri fresh. Unii vor discoteci și beție, alți vor relaxarare și ședințe SPA. Unii intră fugind în mare, stropindu-i pe toți, alții, tiptil și atent pentru că vai! apa e rece! Ah! Cât de diferiți suntem, noi, adulții, când vine vorba despre propriul confort în vacanță.
Dar când vacanța-i cu copiii, e cu totul altceva. Începi să cauți pe google “Traveling with kids”, la micul dejun trebuie neapărat să avem terci, la prânz trebuie neapărat să avem….prânz, iar adormirea celor mici la amiază devine o misiune aproape la fel de complicată ca a lui Tom Cruise.
Și mai complicat în vacanță este să ai un program atât pe placul copiilor, câ și al părinților. Mie îmi place să mă duc la piața agricolă, ele vor la supermarket. Mie îmi place să gătesc acasă, ele sar de bucurie când aud cuvântul tavernă. Ele vor în apă, eu vreau la mal. Ele vor înghețată, eu vreau ca ele să nu uite să-și adune farfuriile de pe masă, după ce au mâncat. Ah, ce haioși sunt copiii aceștia, ai noștri.
Așa că, when you are TRAVELING WITH KIDS, bucuria lor, devine și bucuria noastră.
După căderea în păcat, Adam și Eva își acoperă goliciunea cu frunze de smochin, iar În Roma antică, smochinul era considerat un arbore sfânt pentru că Romulus și Remus au fost alăptați de lupoaică sub un smochin. În unul din capitolele Coranului, profetul Mohamed menționeză fructele de smochin, considerându-le coborâte din Paradis, deoarece fructele paradisiace nu au sâmburi. Buddha a atins iluminarea sub copacul Bodhi, un bătrân smochin sfânt.
În Grecia smochinele se vând pe marginea drumului. E păcat să treci pe lângă ele.
6 smochine conțin la fel de mult calciu ca o jumătate de ceașcă de lapte degresat. Diminețile noastre au devenit mai interesante datorită lor.