CĂLĂTORII

MUZEUL BARNES FOUNDATION – CHIMIA DINTRE ARTĂ ȘI NOILE TEHNOLOGII

Cum să integreze cât mai eficient noile tehnologii în consumul artei și să mențină interesul publicului în epoca mobilități fără fir?, este una dintre cele mai mari probleme pe care încearcă să le rezolve managerii de muzee din întreaga lume. Unii creează diverse aplicații, alții folosesc realitatea virtuală sau creează experiențe audio-vizuale pentru a interacționa cu operele de artă. Cel mai important e ca în goana după inovații, să nu aibă de suferit calitatea dialogului cultural, spun specialiștii. Continue Reading

De-ale mele

LECȚII DE LA REGINĂ

„Ia aceasta, Nata, se numește Regina Maria, îmi povestea Valentina Vidrașcu prin 2005,  când abia îi descopeream creațiile și ne apropiam sufletește. Regina Maria a fost o mare româncă, adăuga Valentina. Așa că i-am dedicat o colecție. Chiar dacă nu s-a născut în România și nu a avut în ea sânge românesc, a iubit România și a purtat-o în inimă ca nimeni altcineva. Nimeni până la ea și nici după ea nu a purtat cu atâta mândrie și bun gust ia românească. Nimeni dintre români nu a simțit ia, așa cum a simțit-o Maria”, mai povestea Valentina. Cam de pe atunci m-a vrăjit și pe mine ia și Maria. Continue Reading

CĂLĂTORII

PĂSTRAV ÎN FRUNZE DE ARȚAR ȘI HARBUZ CU MĂRAR ȘI MIERE LA DESERT – LA CABANE D’À CÔTÉ

Canadienii au o distracție legendară – mersul la cabanele unde se produce siropul de arțar și neapărat umplut burta cu diverse bucate, ce au la bază siropul respectiv. Fasole cu sirop de arțar, supă de mazăre cu sirop de arțar, costițe de porc cu sirop de arțar. De toate și pentru toate gusturile, dar mai ales pentru cele carnivore și iubitoare de mâncare grasă.  Printre multitudinea de cabane, este una foarte cunoscută și apreciată – ”Au Pied du Cochon” a bucătarului chef Martin Picard, deschisă prin 2009. Chiar dacă au tocmai 126 de locuri la mese, e scump și destul de greu să găsești aici o rezervare în sezonul siropului (adică în martie, când începe să curgă seva prin arțari). Continue Reading

EAT LIKE MOLDOVANS

BOMBE PENTRU POFTA DE DULCE

La noi în casă lucrurile cu dulciurile stau așa. E suficient să apară vreo cutie de bomboane sau biscuiți și, în maxim o zi, nu rămâne nici urmă de ea. Și asta indiferent de cât de bine știm noi să o ascundem de copii. Ei au un simț olfactiv la dulciuri foarte ascuțit, le găsesc și de sub pâmânt, dacă le vine pofta. Așa că la un moment dat am decis. Continue Reading

De-ale mele

”THE SOVIET GARDEN” – ISTORIA BELȘUGULUI MOLDAV CRESCUT CU RADIAȚIE

Pe timpurile URSS Moldova era una dintre cele 15 republici, care alimenta toată uniunea cu struguri, fructe, vin, sucuri și conserve. Eu mereu povestesc asta străinilor, când vreu să-i fac să înțeleagă  din ce țară bogată și deosebită vin. Însă niciodată nu am pătruns în esența sintagmei ”Grădina Uniunii Sovietice”.

Documentarul lui Dragoș Turea ”The Soviet Garden”, pe care am avut norocul să-l văd înainte de premieră, m-a făcut să înțeleg partea întunecată a acestei reputații frumoase, pe care și-a câștigat-o țara noastră în vremurile sovietice.

Cel care a hotărât că Moldova trebuie să devină Grădina Sovietică este Nikita Hrusheov. Și din acel moment pâmânturile noastre negre și grase, au trecut printr-un viol fără precedent. Toate de dragul creșterii roadei, a volumelor de recoltă, care să hrănească o uniune întreagă. Pentru a face rost de apă  pentru irigarea câmpurilor, până și râurile erau forțate să curgă la deal, spune Dragoș Turea în documentarul său.

Printre acțiunile întreprinse în agricultura din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost și implicarea radiobiologiei. Mai simplu spus, utilizarea radiației pentru a provoca mutații în semințe și roadă cu scopul obținerii unor culturi mai rezistente la condiții climaterice sau recoltă mai mare. Existau obiective care trebuiau atinse, recorduri care trebuiau depășite, altfel Partidul nu te menționa la Congres și nu îți dădea Premiul lui Lenin.

Și nu contează cu ce preț erau obținute recoltele mari. Mașinării radioactive sofisticate erau duse direct în câmpurile noastre, unde bobul de grâu era iradiat ca să devină mai mare, iar știuletele de porumb primea doza de radiație ca să reziste la condiții climaterice și în fața dăunătorilor. Se ajungea până la 3 m înalțimea plantei de porumb! Ei cum să nu fii mândru că ai amăgit natura și ai executat ordinul partidului de a crește și a prospera pentru a hrăni clasa muncitoare sovietică.

Iar prețul îl plătim și azi. Terenuri infectate cu radiație, de pe care și mâncăm în continuafre legume și fructe. Tot mai mulți oameni bolnavi de cancer în Moldova, o bună parte din cei implicați în aceste experimente au murit foarte devreme. Echipamente radioactive utilizate în experimente, nefuncționale și ascunse azi în bunkere de beton pentru nu se știe cât timp. Știți că acestea vor fi periculoase pentru om încă mii de ani înainte. Și biodiversitatea Moldovei redusă la 75 %. Adică tot ce nu era bun pentru a da roadă mare, pur și simplu nu se mai cultiva și era sortit pierzaniei. Asta înseamnă un patrimoniu de semințe intenționat pierdut, diversitatea noastră locală de fructe, legume fiind redusă de la 10 soiuri de roșii,  de exemplu, la 2.

Dar voi ați auzit vreodată despre Câmpul Gamma de la Onițcani? Nu? Nici eu până acum nu știam de el. Am auzit de Onițcani însă, satul din apropierea Nistrului, unde mi-am petrecut o bună parte din copilărie, pentru că părinții mei încercau să căștige un ban, cultivând căpșuni  pe un teren de la Onițcani, iar eu eram mereu luată la cules. Păi iată satul Onițcani a fost în perioada sovietică gazda unui teren experimental, sub forma unui cerc gigantic, înconjurat de un perete înalt. În interiorul cercului, pământul era împărțit pe parcele, pe fiecare din ele fiind cultivate diverse tipuri de plante legumicole și copaci fructiferi.

Pe centrul cercului se aflau două instalații radiologice, care periodic iradiau culturile cu Cesium 137, substanţă radioactivă foarte periculoasă, care a dat mari bătăi de cap omenirii în cazul avariilor de la centralele nuclerale din Cernobîl şi Fukushima. Scopul era să producă mutații în culturile agricole și, respectiv, să experimenteze cu potențialul lor de roadă. Harbujii nu încăpeau în brațe, așa de mari rodeau acolo. Unii angajați spun că parcă ar fi fost un Colț de Rai, totul creștea și înflorea incredibil de frumos. Iar locuitorii din Onițcani erau ținuți în beznă informațională. Obiectul era strict păzit şi aici intrau doar angajaţii şi studenţii Universităţii Agrare ce-şi făceau practica. Majoritatea celor care au muncit aici au murit tineri și nimeni nu poartă nicio vină pentru asta.

Citiți aici mai multe despre Câmpul Gamma de la Onițcani: https://observatorul.md/cultura/turism/2016/10/15/19273_campul-gamma-de-la-onitcani

V-am intrigat? V-am pus pe gânduri? Mergeți începând cu 31 octombrie la Cinematograful Patria, unde va începe rularea filmului lui Dragoș Turea ”The Soviet Garden”. Apoi chibzuiți mai mult asupra vieții, politicii, intereselor de partid, aparențelor, lăcomiei, ignoranței și prostiei umane și, nu în ultimul rând, puneți-vă conștient tot mai multe întrebări despre ce mâncăm, unde crește mâncarea noastră, din ce semințe este ea cultivată și ce putem noi face pentru a salva ecologia acestui ”Colț de Rai”.

EAT LIKE MOLDOVANS

PÂINEA CU MAIA. PAS CU PAS.

Acest articol s-a născut drept urmare a multiplelor rugăminți venite din partea voastră de a vă da rețeta pâinii pe maia, pe care o fac acasă. Cum să vă spun eu în câteva fraze care e rețeta pâinii? E simplă! Sare, făină, apă și maia. Dar ceea ce contează cu adevărat e procesul. Acesta durează și e plin de magie. Fiecare îmblânzește pâinea pe maia în felul său. De aceea, să nu vă mirați dacă în 6 luni voi înțelege că făceam ceva greșit acum și voi redacta acest articol. Așa că fiți blânzi cu mine și, dacă aveți mai multă experiență, nu ezitați să o împărtășiți. Continue Reading

De-ale mele

VINĂRII PRIN CARE SĂ DESCOPERI MOLDOVA

Hai să vizităm vinăriile Moldovei! Cu fiecare an numărul lor crește, iar condițiile în care sunt primiți turiștii devin din ce în ce mai bune. Am făcut o listă de recomandări pentru tine: vinării care te pot primi, hrăni și aghesmui. Degustează și povestește-le prietenilor unde ți-a plăcut mai mult. Iar data viitoare mergeți împreună la descoperit vinăriile noastre.   Continue Reading