Ambasadorul Ghimbirului în RM

De cîteva zile blogul meu e bolnav ca şi mine. I-am mutat cuibul. Credeam ca aşa voi putea să-l administrez mai rapid şi mai creativ. Dar mutatul cuibului, în materie de IT nu e o chestie chiar atât de simplă. Vorba rusului: Лучшее враг хорошего. Nică bun din toată pornirea  mea. Blogul şchiopătează, oamenii de la IT n-au timp de mine, decât dacă le stau ca o curcă pe cap, iar eu n-am timp s-o fac pe curca.

Torn în mine litri de apă cu lămâie şi ghimbir , torn în el butoane, module, delete şi cancel. Noroc de Radu, pe care îl interesează chiar mai mult decât pe mine ca în această lagună virtuală a mea apa să nu se bâhlească.

Între timp, un personaj dubios şi fără personalitate lansează o nouă provocare. În nici un caz să nu intraţi aici .

Şi dacă tot aţi intrat, rugaţi-vă ca şi mine, ca stăpânul acestui dezmăţ lingvistic să nu-şi piardă gustul pentru frumos. Că nu-i frumos, să începi treaba şi s-o laşi în voia vânturilor radioactive.

Azi, Veacelsav Ioniţă ne-a asigurat că Moldova nu are nimic de pierdut de pe urma catastrofei japoneze. Şi cu toate acestea, ştiţi poporul nostru creştin: când te temi de borş, sufli şi-n oţet, aşa că mai o juma de mln de la primărie, mai 1 mln de la stat, mai 28.000 sticle de vin…mai ştii pe unde ne loveşte sfârşitul ăsta al lumii….mai bine dăm şi noi mai puţin de la noi, de la Dumnezeu mai mult…iaka aici tare s-o mai lichit fraza aceasta…nu-i aşa?

Limbajul meu jucăuş se explică prin bucuria de a mă întrema şi respectiv dorinţa de a-mi exploata libertatea de a fi sănătoasă.Nu există,în astfel de clipe de după un cutremur al sănătăţii,o plăcere mai mare decât senzaţia de eliberare, tămăduire.

M-am ales cu o diafragmă schingiută de tusă. Dar am scăpat cu torturi nazale cu apă sărată, miere cu polen,lămâie şi cu o concluzie pe care multă minte şi ani m-a mai luat să o fac:  orice problemă de sănătate îţi cere un răgaz. Răgaz înseamnă grijă, pat, acasă…Şi apropos, mi s-a spus că aş putea să-mi iau oficial titlul de Ambasador al Ghimbirului în RM.

Mă întreba lumea cum se prepară această rădăcină făcătoare de minuni. În primu rînd vă amintesc că ghimbirul este un foarte eficient antiseptic. Deci e bun la intoxicaţii, greaţă…se recomandă şi femeilor însărcinate pentru a stinge simptomele de toxicoză.

Eu l-am descoperit ca o sursă excelentă de energie pentru rinichii mei stresaţi. Sfatul l-am primit de la cea care mi-i îngrijeşte la nevoie şi care mi-a spus aşa: fierbi rădăcină şi bei atât de iute cât poţi. Cine nu suportă iuţeala ghimbirului, pe care eu apropos o ador, poate adăugă miere sau dilua cu apă. Cât despre utilizarea ghimbirului în alimentaţie…nici nu vă mai spun ce arome deosebite dă orezului, marinadei pentru peşte sau crevete şi chiar la copturi şi biscuiţi. Apropos, ghimbirul nu e un superdelicates, se găseşte în supermarkete şi dacă vă daţi osteneala să mai răsfoiţi internetul, şi pe voi vă conving să intraţi în armata mea de ghimbiromani.

Dacă mai insistă Radu şi mai insist eu la IT, în curînd se însănătoşeşte şi blogu…răgaz şi sănătate

Comentarii