Mulţumesc

A mai rămas puţin din acest al 32-lea 26 octombire. Nu, nu sunt nostalgică. Nici după anii trecuţi şi nici după această zi care pleacă. Deşi a fost una dintre cele mai frumoase şi fericite zile de naştere din câte mi le amintesc până acum. Azi am simţit de ce omul are nevoie de ziua lui de naştere. Ezoteric vorbind, ca să se încarce pentru un nou an. Toate urările de bine se transformă în vibraţii care vin să-ţi completeze universul secat. Important e să nu aştepţi neapărat, cu tot dinadinsul, ceva să ţi se întâmple. Nici cadouri, nici suprize.

Azi mi-am făcut plinul şi vreau să împart din căldura pe care am primit-o. În primul rând, o trimit către toţi cei pe care îi iubesc. Mămica, pentru că a renunţat să mai aştepte de la mine un comportament de fiică exemplară, tăticu, pentru că nu acceptă chiar tot ce-mi acceptă mămica, Sonia şi Eva care nu m-au lăsat să mă scufund,fratele meu cu întreaga familie – de departe îmi sunteţi oricum aproape, prietenii care au rezistat lângă mine de-a lungul anilor. Şi noua mea familie. Azi aşa v-am simţit.Cea mai creativă şi cea mai specială gaşcă de oameni de televiziune.Dragii mei colegi, voi m-aţi făcut să cred că ziua de naştere mai merită o şansă.

Comentarii