Prima dată am fost în Grecia prin 2003. Era sfărșit de septembrie, în Nea Moudania, din Halkidiki. Nisipul alb, apa super curată și plaja pustie adunau într-o impresie frumoasă farmecul sezonului de catifea. Dar gastronomia greacă, încercată atunci pentru prima dată, mi s-a părut formidabilă: cu multă verdeață și legume proaspete, cu mult ulei de măsline, cu pește și fructe de mare, cu iaurt delicios. De atunci tzatiki, plăcinta cu spanac, măslinele calamata, marinate în vin m-au cucerit pentru totdeauna. Mai ales așteptam să vină seara, când la un colț de stradă, o brutărie din localitate punea în vânzare plăcinte cu brânză, proaspăt scoase din cuptor. Le serveau cu iaurt răcoritor. Doamne, cît de mult gastronomia unei țări te poate îndrăgosti de ea. Dacă am reuși și noi, moldovenii, să înțelegem asta odată. Și să valorificăm asta cu mai mult bun gust și cu mai multă dăruire.
Acum, de când am devenit o victimă a gusturilor, caut prin călătorii să mă infrupt din tot ce poate oferi anume bucătăria locală.De obicei, asta se înțelege după o vizită la piața agricolă. La supermaket totul este ofilit, veștezit, prăfuit și îmbătrânit. La piață e o explozie de emoții: gusturi și sunete.
Ceea ce caracterizează piața lor este multitudinea de zarzavaturi care nu se găsesc la noi. Nu știm cum sunt la gust, cum se numesc, cum se gătesc. Dar asta până le încerci. Și merită de încercat, credeți-mă. Nici acum nu aș putea reproduce denumirea plantei din imaginea de mai sus. Ei, grecii, o fierb 5 min și apoi o servesc cu ulei de măsline și oțet. Așa vom face și noi azi.
Grecia este locul în care neapărat trebuie să gustați smochinele, proaspete, coapte și foarte dulci. Într-o dimineață, smochinele ne-au înlocuit micul dejun.
Acum nu e sezonul portocalelor. Dar dacă sunteți într-o țară unde ele sunt cultivate și nu sunt aduse, încercați-le neapărat și pe acestea. Sucul lor vă va părea divin.
Cea mai bună supă cremă pe care am gătit-o în ultima vreme a fost cea de dovlecei. O recomand tuturor celor care nu au timp pt bucătărie, dar le place bunișorul de casă.
Ei mai au o sumedenie de păstăi de toate culorile și formele.
Ceea pentru ce cu adevărat merită de mers la piața lor este peștele și fructele de mare. Nicăieri, nici la supermarket, nici la restaurant, nu găsiți pește atât de proaspăt, variat și bun la preț.
Noi azi ne vom răsfăța cu macrou proaspăt și tinerel. Diferența de preț între peștele poaspăt, de la piață, și cel de restaurant este cosiderabilă: cam de 3 ori mai ieftin per kilogam. Apropo, kilogramul vine tot din greacă și înseamnă o mie. Nu veți greși dacă veți învăța câteva cuvinte în greacă. Ei nu prea o vorbesc și peste tot scie doar grecește. În schimb, ceea ce tare m-a uimit: eliberează cecuri la piața agricolă. Și nu cred că stă cineva să-i verifice. Deci se poate să fie ordine fiscală chiar și la o piață agricoă.
>
Vânzătorii lor fac zgomot, comunică, cochetează, zâmbesc, se încruntă, vorbesc tare, te ademenesc și…te conving.Și doar după ce dai o raită prin toată piața observi că la unii fructele sunt mai scumpe cu 1 euro, la alții sunt mai mici, la alții sortimentl e mai variat. Nu cumpărați nimic din prima. Lăsați-i pe vânzători să se bucure atunci când vă văd revenind la ei. Și veți mai scoate și o reducere.
2 Comments
da mare pacat ca pleci Nata! e trist cind pleaca oamenii valorosi din MD,
Aici nu este fontul propice pentru a crea frumosul. era clar ca n-o sa rezisti mult in acest mediu. Bafta multa acolo unde pleci !
Nu imi vine sa cred ca dupa ce am mancat acum 10 minute mi s-a facut iar foame :). Dupa ce vezi toate minunatiile astea proaspete si delicios de frumoase.