<ENG> A week ago, in New York, a group of beautiful, powerful and ambitious women organized a charity event. Probably it’s nothing extraordinary in organizing a fund raising in NY, if these women wouldn’t be from Romania and if the event would help a Hospice from Bucharest by organizing a concert with romanian artists.. For those who don’t know what exactly a Hospice means, i would say that nobody deserves to need their services. It’s a place where people, in terminal phase of their illness, get help, support and palliative care.
Mara Society is founded by 4 Romanians, living and working in NY. Their activity is dedicated to celebrating and supporting visionaries in the arts, and to specifically raising international awareness of Romanian cultural talent, in the fields of musical composition and performance, literature, painting, film and other artistic disciplines.
Somehow they met Princess Marina Sturdza, the Patron of Hospices of Hope. Together, they decided to contribute to the completion of Bucharest’s first Hospice care facility, which will provide crucial humane and compassionate care to Romania’s terminally-ill citizens.
I met Marina Sturdza 2 years ago, when i was hosting Hospice Angelus Charity Ball in Chisinau. In NY it was for the third time i was listening a speech of the Patron. Every time, the same feeling: Wow! She knows how to puzzle the words and how to have a simple and comprehensive social message: Everybody deserves to have a honorable end of his life. Especially when this end is full of pain and suffer. This is what Hospice is about.
Matei Varga, Alexandru Tomescu – two great artists of Romania, accepted to play amazing classical works, in order to support the cause. They donated their time and talent, to make this extraordinary concert, a reality.
The were joined by a twenty-six year old Spanish violist Rodolfo Rodriguez.
After the concert, guests were invited to participate in a silent auction – which is my favorite way to auction. You see a lot of nice products around and you write on a paper the amount you are willing to pay for the chosen jewelry, parfume or painting.
Here i discovered that the author of my golden-coin bracelet, Malvina Cervensky, did also attend the event, having a birthday vacation in NY and being invited to offer some of her beautiful products for the event auction. This beautiful silk wrap has also Malvina’s signature on it. Soon, anybody in love with Romanian ornaments of traditional costume will have the chance to wear such a wrap.
Going to an event organized by Romanians and dedicated to Romanian culture and people, i decided not to be very original in my choice of dressing. I put an old, i would even say ancient, Romanian blouse on me and you can’t imagine how popular was it. A lot of people came to me just to say how beautiful is my Ia and how nice it is that i wore it for this evening.
Later, after such an elegant event, we couldn’t rush home. We finished the day at the terrace, on the top of Peninsula Hotel, with a breath taking view of this crazy city and with an exiting love story of a gay couple going to marry next day. There, on the terrace, i lost my voice.
But this didn’t stop me next day to attend an after event reception, at Marina Sturdza’s apartment in NY. I was so impressed about this princess warm nest of comfort, elegance and Romanian art on the walls, that the only reason i didn’t take pictures of this beauty is that i want to keep it for me and not to disturb Marina’s intimacy.
Charity is a hard work, but very important for those who do it and also for those who benefit. It’s amazing that the ocean does not separate, but unites suffering people from one end of the world to the relief coming from an other part of the world.
<RO>În urmă cu o săptămână , la New York , un grup de femei frumoase , puternice și ambițioase au organizat un eveniment de caritate . Probabil nu e nimic extraordinar în organizarea unei colectări de fonduri la New York , nu şi dacă evenimentul este organizat de câtre români pentru români, şi anume pentru susţinerea unui Hospice la București . Pentru cei care nu știu exact ce înseamnă un Hospice , aș spune că nimeni nu merită să aibă nevoie de serviciile lor . Este un loc în care oamenii, ajunşi în faza terminală a bolii lor pot primi ajutor medical calificat, asistență sau aşa numita îngrijire paleativă.
Iniţiatorul evenimenimentului, organizaţia Mara Society, este fondată de 4 românce , stabilite la New York . Activitatea lor sprijină vizionarii din domeniul artei , promovează talente românești , din muzică, literatură , pictură , film. etc .
Împreună cu Prințesa Marina Sturdza ,Patroana Hospices of Hope, au decis să contribuie la o colectare de fonduri pentru un Hospice din București.
Am întâlnit-o pe Marina Sturdza acum 2 ani, când am găzduit Balul Hospice Angelus de la Chișinău . La NY am auzit-o pentru a 3-ia oară pe Marina ţinând un discurs în faţa publicului despre rolul Hospice-lui si importanţa susţinerii acestei idei. Recunosc, de fiecare data, Marina reuşeşte atât de iscusit să aleagă cuvinte noi, diferite de cele precendente, simple, mesaje clare, dar atât de pătrunzătoare : Toată lumea merită să aibă un final de viață onorabil. Mai ales atunci când acest final este plin de durere și suferinţă. Iată ce oferă un Hospice.
Matei Varga , Alexandru Tomescu – doi mari instrumentişti din România , au interpretat lucrări clasice extraordinare. Alături de ei a fost şi violonistul hispanic Rodolfo Rodriguez .
După concert , invitaţii au participat la o licitație silenţioasă. O multitudine de produse extraordinare, parfumuri, bijuterii cu diamante, tablouri, au fost expuse, iar în dreptul lor putea fi scrisă suma pe care vrei să o laşi pentru obiectul ales.
Aici am avut plăcuta surpriză să o întâlnesc pe autoarea brățarii mele cu bănuţ de aur, Malvina Cervensky, aflată la NY într-o vacanta cu ocazia zilei sale de naștere, dar şi fiind invitată să ofere unele dintre produsele sale pentru binefacere. Eşarfa din mătase fină, cu ornamente româneşti, este o nouă creaţie ce poartă semnătura Malvinei. În curând, tot cei îndrăgostiţi de portul tradițional vor avea şansa să achiziţioneze o asemenea splendoare.
Mergând la un eveniment organizat de către români și dedicat culturii și poporului român , am decis să pun pe mine o ie veche, din borangic. Nici nu vă puteți imagina ce furori a făcut bluza mea . O mulțime de oameni s-au apropiat de mine ca să-mi spună cât de frumoas este Ia mea și cât de minunat este că am purtat-o în acea seară .
După un asemenea eveniment emoţionant, nu am putut să ne grăbim imediat acasă. Am terminat ziua pe terasa de pe acoperişul Hotelului Peninsula, de unde priveliştea care se aşterne de-asupra Manhattan-lui îţi taie rasuflarea. Toate acestea pe fundalul poveştii de dragoste a unui cuplu de gay aghezmuiţi, care sărbătoreau pe terasă, destul de zgomotos, ultima noapte de burlăcie, înainte de nunta de a doua zi. Emoţiile celor doi miri, trecuţi de 50 fiecare, merită o altă postare pe blog.
Acolo , pe terasa , am pierdut vocea, dar asta nu m-a împiedicat să particip a doua zi la o recepție dată acasă la Marina Sturdza. Am fost atât de impresionată de căldura acestui cuib de prințesă, confortabil , elegant, clasic si varietatea de artă românească pe pereți , încât singurul motiv pentru care nu am făcut poze a fost că am decis să păstrez impresiile vizuale pentru mine și nu am vrut să deranjez intimitatea Marinei.
Facerea de bine este o muncă grea, dar foarte importantă. Atât pentru cei care o fac, cât şi pentru cei care benefiază de ea. Este oarecum uimitor când oceanul nu desparte, ci uneşte suferinţa de la un capăt al pământului cu alinarea de la alt capăt.
1 Comment
O poveste…departe de casa. Tot mai mult vreau sa parasesc tara mea Moldova draga.