A fost un târg încântător. Ochii au uitat cine le e stăpânul şi alergau de la o ţară la alta, ca nu cumva să le scape ceva. Incredibil, Târgul de Binefacere la Moldexpo a început la 10, iar la ora 12 multe farfurii erau deja goale, s-au băut litri de vin fiert, s-au cumpărat zeci de daruri pentru cei dragi. Şi asta în pofida vremii, pe care mulţi ar fi folosit-o ca scuză serioasă,ca să nu meargă la vot.
Am revăzut o sumedenie de oameni, cu care n-apuci să schimbi o vorbă nici prin telefon, din lipsă de timp. Ba chiar am cunoscut telespectatori, care au venit la târg, aflând despre el de la “Sare şi Piper”. Chiar dacă au filmat mai multe televiziuni, eu am făcut o sumedenie de poze şi vă voi oferi un fotoreportaj luni, la emisiune. Aşa că urmăriţi-ne!
Americanii au avut un frumos stand, zgomotos şi gustos. Aici am încercat un cheescake, aşa cum îmi place – fraged, dar dozat de gras şi dulce. De asemenea, am încercat şi o tartă cu ciocolată şi alune. Am luat şi cu mine acasă. La stand-ul SUA puteai alege dintr-o sumedenie, şi o carte bună în limba engleză.
Mâncarea de la ruşi a fost formidabilă. Păcat că unele cunoştinţe, pe care le-am întîlnit, au spus că, din principiu, nu vor să treacă pe la stand-ul ruşilor. Aveau somon, marinat chiar de bucătarul Ambasadei, aveau vinegretă, varză murată, castraveţi şi vodcă(la cele din urmă se făcea coadă chiar), chifle mici cât pumnul unui copil, cu varză şi carne. Tot aici am gustat şi un mors de răchiţele, al cărui reţetă am şi aflat-o.
La stand- ul românesc – cam mioritic, adică puţin cam cuminte. Multe pliante, mâncare mai puţină, în schimb, am cumpărat un vin alb spumant foarte bun.
La italieni, multe dulciuri. Nu înzadar stand-ul Italiei s-a numit “La Dolce Italia”. Aici, din nou, m-am lăsat ispitită de un vin alb din 2009. De ce nu? Unde mai găseşti la noi un vin de străinătate, la preţ acceptabil.
În fiecare an de Târg, acesta din urmă fiind deja a 15-ea ediţie, mă uimesc plăcut ucrainenii. Sunt cei mai zeloşi. O grămadă de bucate tradiţionale şi foarte, foarte petrecăreţi. Azi lumea făcea cozi la slănină şi la balabuşte cu un 50 de vodcă.
Cei din Belarus aveau multe bunătăţuri şi cosmetice, pentru cei care pricep.
Nemţii vindeau la greu waffers şi clătite. Iar la la stand-ul turcesc putei găsi o cafea turcească autentică, măsline şi găluşte conservate. Turcoacele, se vede că sunt negustorese din născare. Nu te lasă să treci pe lângă ele, fără să te cucerească cu vreo ofertă.
Au cam lipsit anul acesta handmade-rii noştri şi e păcat. Mizam să găsesc mai multe daruri de Crăciun.
Cu toate acestea, Târgul, organizat de Clubul Internaţional al Femeielor , dar şi de Organizaţiile Internalţionale din Moldova, mi se pare unul dintre cele mai colorate, spectaculose şi reuşite evenimente de la noi. Şi dacă s-ar organiza măcar şi-n fiecare weekend din decembrie, ar avea un succes şi mai mare. 
Luni la emisiune vă spun reţeta unei băuturi calde, tradiţional suedeze. Graţie bunei mele cunoştinşe Nina Orlov, vă deschid secretul celei mai gustoase licori pentru sezonul în care intrăm. Seamănă cu vinul fiert, dar are câteva ingrediente care nici nu am bănuit că ar putea intra într-o băutură fierbinte.
Fiţi cu ochii pe noi, luni,la 18.15, la JurnalTv. Eu şi cu Andrei suferim în fiecare zi pentru ca cele 2 ore de Sare şi Piper să devină motivul revenirii voastre cât mai grabnice acasă, după o zi de muncă.
Aşa că mie nici Juraveli şi nici bere nu-mi trebuia. Am pictat la maiouri şi mi-am scos kitchul din mine, aşa încît azi să mă simt bună de vorbit cu voi. Dar la fete le-a plăcut. Au început să facă şi coadă la maiouri . Eu însă nu mai puteam de atâta selfart şi m-am dus acasă să dorm. Toate petrecerele astea -s la fel. Adică nu chiar toate, dar mai toate….
