Gata. S-a incheiat Aventura.Am facut-o si pe asta. De duminica rasuflu mai usor.Cind mi-am vazut visul implinit si consumat parca m-am simtit pe zero. Nu e o chestie foarte placuta treaba asta cu visele implinite. De fapt, asteptarea, zamislirea, emotia primilor pasi – iata ce este cel mai pretios intr-un vis. Tot ceea ce urmeaza e o rutina plina de responsabilitati. O inhamare la realizarea propriului vis. Pentru ca am ales nu numai sa ma vad la tv si sa sa fie mindra mamica pentru mine. Am ales sa produc cap-coada un produs televizat. Si am prins gustul procesului. E ca si cum ai construi o casa noua. Cit pui prima caramida, te gindesti deja cu ce fel de perdelute o sa-ti decorezi bucataria… Oricum, pentru mine Aventura Americana a insemnat mai mult decit un vis.Si aici voi incerca sa tin sub control eventuala posibilitate de a deveni patetica.
Browsing Category
Aventura Americana
In radio exista o lege nescrisa: daca ai facut o gafa, bilba, nu-ti cere scuze si nu sublinia gafa, mai mut ca sigur ca nimeni nici n-a observat-o.Cred ca in cazul tv-lui e altceva. De aceea, tin sa-mi cer scuze pentru dificultatile de sunet din ep.7 al Aventurii Americane. Am avut 2 personaje foarte bune in acest oras.Din pacate, nu ne-am asteptat ca NY sa fie un oras atit de zgomotos si sa ne mai pice si sunetul, pe linga toate. Am avut nevoie de alta dotare tehnica pentru captarea sunetului. N-am inteles acest lucru decit in momentul in care am captat materialul la Chisinau. Tin la termenul de “profesionist” si vreau sa-l aplic in cazul meu cu inima impacata. Imi recunosc gafa si vreau sa anticip valul de nemultumiri.Imi cer scuze in fata voastra, a telespectatorilor. Experienta adevarata, din pacate, se acumuleaza pe propriile greseli.
Am primit azi un mesaj pe mail. Nu ma apuc sa-l comentez, am primit doar aprobarea autoarei sa-l plasez pe blog. M-a intrebat ce as face in locul ei?I-am spus ca i-as da in judecata pe cei care nu-si fac meseria cu bun simt si compromit activitatea celor care isi fac treaba bine.
“Buna Nata!
Ma numesc Alina. Sper ca acest mesaj va ajunge direct la tine si il vei citi. Din start imi cer scuze pentru limba romana, deoarice sunt din familia moldoveneasca in care toata viata s-a vorbit in rusa. Deci limba am invatat-o de la prieteni si bunei.:)
As dori sa te felicit cu acest proiect minunat, da din cite stiu, este proiect de publicitate, adica promovorea unei companii de Work& Travel in Moldova.
Am fost si eu in anul 2007 prin intermediul unei companii in State, si tare mi-a placut si am hotarit sa ma mai duc, ca in acest an sora prietenului meu se marita in Germania, si nu a putut el veni cu mine.
Am decis sa plecam, dar cu alt program, ca de exemplu Internship sau H2B. Ca sa nu stam fara treaba, ne-am angajat la lucru si pe parcurs cautam. Pe la multe companii am fost, si nimeni nu avea nimic pentru noi.
Si intr-o buna zi, am ajuns la compania IERA sau H2B( are 2 denumiri), unde ni s-au propus vrute si nevrute, dar cu o suma destul de mare ( cc 5000 euro fiecare).
Simbata, 20.55
Duminica, 10.15
On-line: http://www.allmoldova.com/ro/project/aventura-americana/video/1012.html
Am lasat masina in service…oare de ce mi-am pus tocurile astea? merg ca o tzoapa…am vrut sa arat ca o gospodina….mi s-a spus dimineata ca arat ca o vagaboanda in blugi , hanorac American Eagle si ghete…nu asa se imbraca un om pentru conferinta de presa(dar mie-mi place asa!!!)…..asa ca mi-am pus camasa si tocuri…
Fiind tot pe ele, pe tocuri, am mers si cu maxi taxi azi…prima data dupa foarte mult timp…soferul – un animal,ca si majoritatea soferilor de maxi taxi…n-apuci bine sa urci cu primul picior, ca el o si apuca din loc, avindu-ma pe mine pe jumatate afara…in maxi taxi un adevarat festival al ringtonurilor…care mai de care…cum pot oamenii suporta un ringtone la volum atit de mare?…or timpanele mele pensionate dupa radio nu mai suporta sunete atit de stridente…
Asa cum am spus si mai inainte, moldovenii, sub orice forma a lor de existenta si exprimare au fost intotdeauna un punct de atractie pentru mine. De 7 veri studentii din Moldova muncesc si calatoresc in SUA. Ori de cite ori vedeam vreo stire despre work& travel ma intreabam: oare chiar nimeni nu vrea sa stie cum arata work& travel-ul moldovenilor. Eu vreau!Cum sunt vazuti ei acolo, cum sunt tratati, de ce pleaca , cu ce se intorc? Si tot timpul ma rugam sa nu mi-o ia cineva inainte, pentru ca mi-am pus in gind sa fac eu un filmulet despre ei.
Simbata aceasta veti putea vedea la Tv7 primul episod din proiectul la care am muncit in ultimele 4 luni.