
Mă întreba mai multă lume ce am de gînd să citesc vara asta. Nu prea aveam curajul să fac recomandări, pentru că mi-am ales lecturile la întîmplare și nu eram convinsă, pînă nu le citesc, că ar fi ceva onorabil. Acum însă, înainte de a trece la noua carte a Annei Gavalda, încă nu aș vrea să mă despart de impresiile pe care mi le-a lăsat “Dragostea durează 3 ani” de Frederic Beigeder. Celor care nu au citit “99 de franci” le recomand prin asta să-l cunoască pe Beigbeder. Dar să revenim la dragoste…. De mult nu mi s-a întîmplat să citesc o carte în 2 zile. Și niciodată nu mi s-a întîmplat să calc peste interdicția, primită încă de la grădiniță, de a nu face notițe în cărți. De data asta nu m-am putut abține. Unele gânduri mi s-au părut prea nostime, că să le trec în zbor. Încă o dată mă conving cît de mult valorează simțul umorului în cazul unui bărbat. Un bărbat fără simțul umorului, e ca borșul fără sare – adică n-are gust.
Am decupat aceste frînturi, unele dintre ele pentru originalitate, altele – pentru adevăr, altele pentru ironia sorții….
De-ale mele
Un om necunoscut mi-a dat un link. Părea un om bine intenționat.Mi-a spus ca e fără nici o aluzie. De ce? Mie mi-ar fi plăcut să fie vreo aluzie… Paradoxal, tocmai atunci cînd te aștepți să primești un link cu aluzie, omul îți dă cu bastonul realității în cap.Bine, poate el a făcut o aluzie, dar una din acelea care se fac așa încît să rămăi foarte convinsa că nu e nici o aluzie la mijloc. Nu e vorba despre o creație genială. Mai cu seamă, e un filmuleț nice. Așa cum trebuie să fie lucrurile fără aluzie: scurte și plăcute. Mai pe scurt, fac un forward la acest link, fără nici o aluzie, or poate nu…
Faceți cunoștință: Acesta este singurul cântec pe care îl pot cânta, fără să mă uit în foaie. Nu știu cine a fost primul om care a înțeles cît de mult se poate spune prin muzică, dar eu cu anii tot mai des apelez la ea. Știu versurile, caut chitarist:))
p.s. titrele în poloneză sunt o dedicație specială.
Prima frază din acest video îmi provoacă tahicardie, sau alergie, sau durere de cap, sau durere de suflet.
Este atât de nedrept ca primul lucru pe care îl aud străinii despre țara ta: Cea mai sărăcă țară din Europa!
Am încercat însă să storc din bogata mea imaginație fraze reprezentative și m-am blocat. Nu-mi vine nimic inteligent în cap, în afară de cele mai frumoase fete, cel mai bun vin, cele mai bogate tradiții..etc
P:S M-am bucurat enorm să o văd pe Tzyba. M-a rupt un sentiment de mândrie pentru această frumoasă și inteligentă femeie.
Ziua asta a început aiurea…cu o veste despre o viață curmată. Inițiat mi-am dorit ca site-le de știri să înceteze să ofere informații la minut, de parcă ar transmite un meci de fotbal. M-am gândit în acea clipă la coșmarul prin care trece familia Mădălinei Manole și am simțit ca nu vreau să fac parte din cei care generează vizualizări pe google la topicul respectiv. Faptul că un om sănătos nu ar face ceea ce a făcut această femeie este absolut evident. Și atunci de ce să mai cauți explicații la un gest făcut într-o tristă stare de demență? Cunosc această stare și țin minte foarte bine limita între luciditate și demență. O voce în interior trebuie să se facă auzită!Ca să pună capăt acestui delir.Și dacă nu e – bei pesticid. Oribil.
Cît de tare ar trebui să-ți dorești să pleci din viața asta, încît să fii gata să bei și pesticid?
M-am întrebat cît de lipsită de bucurie trebuie să fie șansa de a-ți reface viața personală alături de un alt bărbat, după o căsnicie de 15 ani eșuată?
Cît de neînsemnată pentru o femeie trebuie să fie victoria de a aduce pe lume primul copil la vărsta de peste 40?
Cît de disperată trebuie să fii încît să-ți pui capăt zilelor de ziua ta, tocmai atunci cînd toți ar trebui să-ți dorească să trăiești cît mai mulți ani?
De ce “O 9 Mădălina”(albumul îl puteți asculta pe http://www.bestmusic.ro/madalina-manole/discografie/album-0-9-Madalina-Manole+45840.html) înseamnă o Mădălina moartă?
Și oare toate aceste extraordinare componente ale unei vieți care ar trebui să fie fericită nu au putut răsturna o depresie cauzată de pierderea frumuseții de altă dată?
Mulți se întreabă, iar pe mine nu mă interesează cum va fi înmormîntată. Vezi tu Doamne, sinucigașii nu au parte de mila ta. De parcă lor nu li-i tot una deja.
Nu judec. Mi-e milă. De cei apropiați.Nu moartea doare, ci despărțirea. Dar și ea poate fi atît de diferită…

