CANATA

AGRICULTURĂ RESPONSABILĂ. ÎN VIZITĂ LA PRIMA DIN LUME FERMĂ DE ACOPERIȘ

Cred că încă nu am apucat să vă spun cât de multe asemănări văd intre Moldova și Quebec. Pe bune, nu râdeți. Începând cu probleme de identitate națională, continuând cu cele de concurență între cele 2  limbi de bază, vorbite în societate, corupție doar că la alte proporții, politicieni la fel de fățarnici și meschini și multe altele. Mai au ei ceva prin care ne asemănăm. Iarna. Da, iarna. Mai puțin durata ei, dar intensitatea e cam aceeași. Bine se întâmplă și temperturi pe care în Moldova mai rar le avem în sezonul rece. Dar în general, iarna e aceeași: geroasă, cu precipații, doar că în Quebec ea durează vreo 5-6 luni, e cu mai multă zăpadă și e mai frumoasă, mai ales când se topește. În schimb ei sunt mai mari, mai mulți, mai înghesuiți. Și respectiv consumă mai mult și ocupă mai mult spațiu. Din aceste considerente, dar și din cele climaterice, în zonă a fost adoptată o idee extraordinară: agricultură pe acoperișuri de clădiri urbane.  Tema mi s-a părut atât de interesantă, încât mi-am ales-o ca studiu la facultate și firesc că am mers să văd cum funcționează ideea. Noroc, că la Montreal se afla în acea perioadă și Ion Ștefăniță, Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor din RM, un om cu o curiozitate profesională de invidiat. Cum să nu vrei să-l impresionezi pe Ion cu ceva legat oarecum de pasiunea sa.

2010

FERMA LUFA ÎN COSTRUCȚIE. MONTREAL.2010

Am aflat despre Ferma Lufa din FB. O să încep de la faptul că au un marketing absolut fenomenal, iar rețelele de socializare sunt exploatate la maximum. Și acest detaliu, atât de ignorat de majoritatea productărorilor locali din Moldova le aduce o sumedenie de beneficii celor de la Lufa. Ei nu cheltuie bani pe anunțuri în ziare, reviste, tv sau radio. Site-ul lor LUFA.COM și FB își fac extraordnar de bine treaba, mai ales dacă în spate este un om dedicat doar acestui domeniu, promovării.
Continue Reading

De-ale mele

UN 2015 OPTIMIST

Al 6-lea an scriu aici. Încep tot mai puțin să cred în nevoia de a mai avea un blog. Dacă pe vremuri radio a fost ucis de televiziune, atunci azi Facebook ucide nevoia de a mai avea un blog personal. Poate e doar o sictireală temporară.

Efortul pe care l-am depus de data această, într-o săptămână petrecută la Chișinău, a fost cam mare. Și brazii, și banca și Mame de Îngeri. Dar tot ce s-a întâmplat a fost atât de puternic pentru mine ca și impact emoțional, încât nu-mi imaginez să fi lăsat ceva din cele întâmplate pentru altă dată. Și trebuie neapărat să vă spun cât de norocoasă mă simt că pot aduna de fiecare dată o echipă. O echipă în care nimeni nu este în plus. Fiecare om are un talent pe care dacă aș putea să-l valorific cum mi-aș fi dorit, chiar am fi răsturnat și munții. Cine știe, poate chiar îi vom răsturna:))

DSC_2201

BALUL BRAZILOR DE CRĂCIUN 2014

Continue Reading

De-ale mele

CUM CRESC BRAZII ÎN MOLDOVA?

1

Am pornit Balul Brazilor de Crăciun prin 2011. Și mi-am dorit foarte mult să continuie mulți ani, oricât de greu ar fi. Anul acesta a fost cel mai greu. Alegeri, sărăcie, alte priorități. Pe lângă asta, ceea ce am ales să susținem prin acest proiect încă foarte mulți ani nu va fi actual în Moldova. Cred însă că tinerii, arta, educația, cultura, creativitatea, ingeniozitatea fac parte din ceea ce transforma o țară obișnuită în una frumoasă. Și eu chiar îmi doresc ca Moldova să fie o țară mai frumoasă. Mai frumoasă decât este acum. Pentru asta oamenii trebuie să-și lărgească orizonturile, să fie mereu provocați să creeze, să fie stimulați, să primească  mereu motive ca să nu trândăvească. Continue Reading

De-ale mele

AM FĂCUT UN BINE ȚĂRII. CÂT AM PUTUT.

Niciodată, în 17 ani de când am dreptul să votez, nu m-am implicat atâta cât m-am implicat acum în discuții despre alegeri. De ce? Din mai multe motive. Pentru că m-am maturizat și au început să mă preocupe teme existențiale. Dar mai ales din presimțirea că puțini, prea puțini realizează cu adevărat situația în care a ajuns Moldova, crăcănată dureros între două maluri: estic și vestic. Eu am chemat oamenii să voteze, să fie din nou constructivi, chiar dacă și-au simțit înșelate așteptările de acum 5 ani. E ca și în dragoste. Chiar dacă te înșeală un om drag, evident îți tragi concluziile și îți tămăduiești rănile, dar când vine momentul, dai  sentimentului pe nume ”iubirea”o nouă șansă.  Pentru că așa e normal să fie.

Eu am devenit activă pentru că această despărțire de tine, Moldova, a avut un efect foarte interesant asupra mea. Nu am putut să mă rup de tine emoțional. Mă rup greu de oameni și locuri dragi.

Și dacă ți-e așa de drag, di shi mă rog ai plecat?

10547557_690917244356105_7053097713638617328_n Continue Reading

De-ale mele

POVESTEA SALTELEI SAU CUM MI-AM REVENDICAT EU DREPTURILE MELE DE CONSUMATOR ÎN CANADA

Și pentru că există viață și după alegeri, am decis să scriu despre un subiect de viață canadiană cotidiană.

Când am coborât pe acest pământ, am făcut cu mine o înțelegere. Mi-am promis că în primul rând voi învăța. Și voi încerca să trăiesc așa de parcă abia m-am născut. Să le încerc pe toate, să-mi schimb modul de viață de workaholic în unul de mamă și femeie iubită. Dar articolul nu este despre asta. Când mi-am promis că le voi încerca pe toate mă refeream și la situații pe care le voi încerca de dragul curiozității, de dragul experienței, de dragul concluziilor pe care vroiam să mi le fac cât mai repede.

Mai pe scurt. În Canada cuvântul pat presupune sau o construcție masivă, ca pe vremuri, cu multe rânduri de saltele și perne sau o carcasă de lemn. În ambele cazuri patul se vinde fără saltea. Deci patul -carcasa îl cumperi separat și salteau separat. Continue Reading

De-ale mele

UN PRO EUROPEAN. INTERVIU INDEPENDENT CU #ALEGBREGA.

10343530_10203832327200434_6114469023383422149_n

Au mai rămas 5 zile cruciale pentru Moldova, unde trăiesc vreo 3 milioane de oameni și din care vreun milion a plecat. Vreau să ne mobilizăm, să simțim că putem fi împreună pentru ca și Moldova să devină în timp o țărișoară europeană de invidiat. Fiind uniți am putea schimba ceea ce nu au putut mulți pănă la noi să o facă: să detronăm această dominație post sovietică de-asupra capului nostru.  E mai simplu și mai comod să-i condamni pe cei care au eșuat până acum: Snegur, Lucinschi, Voronin, Roșca, Ghimpu, Filat. Pentru că așa ne scutim noi de orice vină. Da noi ce? Noi i-am votat. Noi am făcut tot ce am putut. Continue Reading

De-ale mele

EU NU FAC POLITICĂ. EU ÎMI IUBESC ȚARA.

Da, eu nu locuiesc în Moldova, dar eu m-am născut și am locuit pănă la 34 de ani aici, eu plătesc aici salarii, achit taxe, utilizez servicii , ofer oamenilor de lucru, instruiesc oameni când sunt solicitată, urmăresc știri, particip la luarea unor decizi, am părinți și prieteni și tot în Moldova am câteva proiecte K Lumea și sper să le am și mai multe.

Poate că mie ar trebui să-mi pese mai puțin, fiind acum plecată . Zic acum, pentru că niciodată nu știi cum se întoarce scenariul vieții. Poate că e mult mai simplu să stai comod în banca ta, să te mângîi cu ideea că nu îți dai tu prețiosul vot pentru nimeni, pentru că nu tu ai de suportat consecințele , ci alții, pentru că oricum toți ăștia sunt niște kazioli, care doar profită de poporul lor, dar nu își iubesc poporul. Poate ar fi mai simplu să-mi promit că vor veni unii mai buni și atunci o să-i votez. Poate că ar fi mai bine să ascult de părinți și să nu ies la rampă cu mesaje de solidarizare a oamenilor împotriva răului. Dar eu nu pot așa. Eu nu pot fi comodă. Eu nu mă pot uita la acest tren fără mecanic pe nume destin, care trece pe lângă mine. Eu vreau să sar în el și să mă așez la volan.  Și să fac ceva ca să ajungă în siguranță la destinație. Uit în  aceste clipe că-s femeie, uit că-s mamă. În mine rămâne doar luptătoarea care are nevoie de dreptate, de victorie și să fie stăpână pe situație.  Continue Reading