Browsing Tag
nata albot
Nu-mi place să scriu. Decât pe blog. Pentru că scrisul pe blog nu este nici obligaţie, nici deadline şi nici angajament.
E tare greu să scrii. E tare greu să scrii interesasnt. Dar e şi mai interesant să scrii greu. Mi se pare mai uşor să scot un nou proiect la tv, decât să fac o revistă pe care să o citească toată lumea.
Îmi place însă să-mi văd pozele prin reviste. Pentru că eu apar prea puţin prin reviste şi nu mi se pare normal. De aceea am acceptat să scriu un articol pentru Punkt. Citiţi AICI.În schimbul apariţiei pozei mele, în format mare, frumos, am scris un articol tak- sebe. Principalu e că sunt eu acolo. Eu, în studiou, la emisiune. Ca să nu mai rămână un om viu pe pământ care să nu ştie cine sunt eu şi unde lucrez. Apropo, în afară de articolul meu tak-sebe, în ediţia aceasta, ca de obicei, sunt o grămadă de chestii interesante de citit. Şi poze…una cu mine…
Propun ca la sfîrşit de an, fiecare om să aibă o zi liberă în timpul săptămânii de muncă pentru a merge la cumpărături de cadouri. Pentru că aud de la toţi acelaşi suspi. N-am timp şi nici idei, şi nici bani prea mulţi. Iar dacă această zi liberă niciodată nu va fi liberă, vă pot recomada unde puteţi găsi rapid nişte cadouri. La librăriile Cartier este vânzare un calendar foarte drăguţ ca şi realizare, dar şi ca preţ. La doar 140 de lei puteţi găsi 24 de personalităţi din MD în ipostaze zodiacale decente şi foarte decente. Chiar dacă taică- meu, de ruşine, nu se poate uita la mine în poza unui scorpion, mie ideea celor de la Punkt se pare foarte îndrăzneaţă şi reuşită, într-un final.
Dacă nici copiilor anul acesta nu le surâde norocul cu vreun lego sau Barbie House, cumăpăraţi-le un Jurnalul cu Poveşti, cu prezentatorii Jurnal TV în iposatze destul de amunzante.
Cd-ul este într-o ediţie limitată, la doar 20 lei. Din câte ştiu s-au vândut toate Cd-le, dar astăzi la Librăria Litera, de lâgă ASEM, tocmai au fost puse în vânzare încă 200 buc. Aşa că grăbiţi-vă!
Karizma ieri a reuşit să ne impresioneze. În special băieţii s-au bucurat mult. A trimis la Jurnal Trust Media cadouri personalizate, cochete şi foarte simpatice. Am creat şi eu aşa brăduţi acasă. Vă recomand să încercaţi. Acesta e cel mai frumos cadou pentru oamenii dragi. Pot fi confecţionaţi din tot felul de rămăşiţe de textile. Din câte ştiu Karizma cu mama ei au stat nopţi în şir cu foarfeca şi acul în mână pentru a ne bucura pe toţi. Bravo, Karizma! Lăsând gluma la oparte, mulţumim de cadouri.
Hai, mult succes la cumpărături de cadouri!
Duminică am stat până la 12 noaptea la montaj, ieri la fel.Ne pregătim de o ediţie specială de aniversare. Azi ne-am îmbrăţişat cu toţii în echipă şi ne-am pupat, am mâncat bomboane de la Ora de Ras, am ascuns sub masă o şampanie tot de la ei, că la noi nu e permis alcoolul în companie, am reuşit să le trezesc interesul celor de la ştiri care fac un reportăjel de aniversare şi am făcut o dezbatere pe fb cu Vasile Botnaru despre “Valoarea emisiunii mele care se estimează în cantitatea de parteneri care își doresc să apară în ea.”Da, aşa mi se pare că un produs tv de divertisment îşi justifică existenţa: dacă este atractiv şi comercial. Bineînţeles că aş putea să îndrug romantisme gen: oferim telespectatorilor posibilitatea de a evada din rutină, am venit cu un spectru larg de reţete noi, promovăm un mod sănătos de viaţă şi alimentaţie corectă, oferim glume şi voie bună, îi eliberăm pe cei de acasă de stres şi inhibiţii, avem cei mai valoroşi invitaţi din Moldova şi vedete din străinătate. Toate sunt adevărate, dar toate trebuie să aibă un echivalent de audienţă. Sper că după 1 an de Sare şi Piper televizorul din casa voastră se deschide mai des la Jurnal TV. Am noroc de şefi care ne oferă această şansă şi o echipă care încearcă din plin să o valorifice. Suntem 8 oameni care scoatem 4 show-ri pe săptămână plus o echipă întreagă în regie. Toţi oamenii ăştia trebui motivaţi şi justificaţi. Credeţi că îmi arde de romantisme? Acum 1 an m-am ambiţionat să fac cea mai bună emisiune autohtonă de divertisment. Chiar şi colegii de la televiziunile concurente nu ezită să ne spună că facem o treabă excelentă. Deci,mulţi ani înainte Sare şi Piper!
De atâtea ori am făcut declaraţii de dragoste pentru oraşul unde mă simt cel mai bine, încât mă tem să cad în banalitate. Am reuşit să molipsesc cel puţin 3 moldoveni cu virusul Amsterdam. Aşa că acum îi las şi pe alţii să-i cânte elogii. Eu m-am simţit om, alţii au filmat amintiri:))
Mai jos aflaţi şi motivul revenirii mele în Amsterdam pe 30 aprilie 2011. O gaşcă de 30 moldoveni urcaţi pe o barcă pentru a celebra sărbătoarea oranj a libertăţi, desfrâului, dezlănţuirii şi a bunei dispoziţii.
Cînd mi-o fi mai rău, aşa să-mi fie…aşa zic moldovenii?
Apoi, se pare că despre asta ar putea fi postarea mea de azi. Despre cum îmi freamătă sufletul de satisfacţie. Despre cum mă încîntă evoluţia statutului unei femei în noua societate a unei ţări prăpădite.Iertaţi-mă pentru prăpădită. O spun cu dragoste.
Acum 3 săptămîni am zis “da”,amânând o decizie anterioara, atunci când am zis “nu”. Până aici, e clar totul? Păi, iniţial am zis că nu voi participa la un eveniment, al cărui specific îmi cerea prea multă responsabilitate, dar şi timp în plus de pregătire, ori eu chiar nu-l am.
Este vorba despre Women’s Envision. Ce nu mai am eu sau, cel puţin, cred că nu am, este siguranţa că experienţele mele de viaţă ar putea interesa pe cineva la nivel de transmitere a lor prin intermediul unei conferinţe de acest gen.
Atunci când mi s-a spus că va veni şi Natalia Morari şi Onorica Banciu (despre care am auzit doar lucruri frumoase), şi Angela Stafii, şi Ludmila Andronic, şi Sanda Filat, m-am gândit de ce oare nu. De ce oare nu, să spun Nu unui Nu spus anterior şi să spun DA. Aş fi chiar onoarată să fac parte din această gaşcă de idei-femei.
Pregătirea discursului. Contrar unor critici, eu nu l-am pregătit în ultima noapte, ci l-am scos în capăt în ultima noapte. Iar de pregătire m-am apucat cu o săptămână înainte. Cum? Am citi o grămăzenie de sondaje, studii şi mai ales maxime, citate despre suferinţă,ale unor oameni interesanţi. Iar tema discursului meu a fost una deloc inovativă. Suferă.Caută.Crește.Mai cu seamă o concluzie inspirată de vremurile prin care am trecut şi încă mai trec.
Cum m-am simţit eu? Emoţionată, jenată, dar curajoasă şi puternică. Cum s-au simţit cei din public? Diferit. Unii entuziasmaţi şi receptivi, alţii plictisiţi şi distanţi. Am vorbit despre suferinţă şi despre cum am învăţat să trăiesc cu ea, să o accept şi să învăţ din ea. Bineînţeles că au fost şi critici, dar cel mai necruţător critic îmi sunt chiar eu. Aşa că staţi pe pace, n-am ieşit de acolo cu senzaţia că am rupt…Şi-mi pare tare rău că nu am putut asista şi la discursurile celorlalte colege.
Acesta este un feedback puţin cam întîrziat. Conferinţa a avut loc acum o săptămână. Scriu acest mesja tot de atunci, dar nu-l puteam scoate în capăt, din lipsă de timp. Poate era cazul deja să-i dau şi-un cancel. Dar m-am încăpăţînat să-mi exprim plăcuta uimire şi mai ales bucuria că ideile femeilor de la noi încep să ia pondere. Trezesc atenţie, inspiră….
P.S. Pentru cei dornici de cunoaştere: http://www.youtube.com/user/TEDxTalks
Pe 7 mai vine un nou episod. Se aşteaptă 12 vorbitori. Organizatorii au spus că negociază chiar şi cu Paulo Coelho.Oare el ştie despre Asta? Ţara asta care se numeşte Moldova? Cărţile lui mă interesează deja mai puţin. Dar un speech despre mecansime de gândire montată spre un trai fericit m-aş fi bucurat să aud.
Mâine vă spun cât costă tona de relaxare. Despre o altă experineţă vă voi povesti. Împachetarea în ciocolată.
EVENIMENTE
Sare şi Piper, Pavel Parfeni şi Prietenii te invită la un Concert de binefacere.All Stars United.
Luni, 21 februarie, ora 18.00, la Filarmonica Naţională cele mai vii şi frumoase voci din Moldova vor cânta pentru tine şi pentru Natalia Malaniuc.
Pavel Parfeni, Formaţia Akord, Natalia Gordienco, CristyRouge, Sunstroke Project, Doina Sulac, Ion Paladi, Adriana Ochişanu, Adrian Ursu, Orchestra de Muzica Populara condusa de Corneliu Botgros.Biletele sunt deja în vânzare. Preţul unui bilet este între 50 şi 120 lei. Ajută-l pe Ionuţ să aibă cît mai mult timp o mamă.