De-ale mele

weekend antiglamuros

i-amsterdamStridii, şampanie, cheescake, somn pe mal de canal, raţe destul de vorbareţe, bărcuţe legănându-se de dor….aşa s-a încheiat totul.Iertaţi-mă dacă enervez. Şi pe mine m-ar enerva, dacă nu aş şti că nimic, decât o pereche de bilete de avion, nu a fost special pus la cale ca să arate anume aşa..Mai mult, biletele au fost cumpărate cu o zi înainte, hotelul -rezervat în dimineaţa decolării, din bagaje – un pulover şi o periuţă de dinţi. Ungurii mi-au luat şi şamponul meu super-puper.Vântul din Amsterdam era atât de puternic, încât avionul vreo 40 de minute nu putea ateriza şi când a aterizat fix ca un avion de hârtie,eu m-am bucurat să-mi verific fricile. Uneori, dar foarte rar, viaţa arată fix ca în spoturile de publicitate la ciocolată.

Perfect.Un sfîrşit de săptămână perfect. Amsterdam în noiembrie e încă o poezie nescrisă, dar atăt de necesară.Cel puţin pentru mine. Credeam că zdohnesc, dacă mai stau cu moaca în lap sau dacă buchisesc din nou reţete, burtiere şi mai ales dacă mai continui să-mi exprim nemulţumirile visavis de efortul unora….da, da, unora care ştiu ei. Toate astea sunt super minunate, nu şi dacă se depăşeşte orice bun simţ. Aşa că, Amsterdam a fost exact gura aia de apă de dimineaţă, după vreo 3-4 beri trase seara.

Ziua, în amiaza mare, Amsterdam în noiembrie arată, ca la noi pe înserate. Plouă mărunt, o curăţenie perfectă, oameni de toate culorile, olandezii frumoşi, cu osul gros, cârlionţaţi şi ceva mai cocheţi ca altă dată.Călătoria cu bicileta e cea mai dulce nebunie din toate pe care le poţi face aici. Mai ales, cînd eşti obişnuit să-i dai chiroane, cunoscând puţin geografia oraşului, dar în spate mai ai pe cineva care prima dată descoperă pe două roţi, cea mai prietenoasă cu bicicliştii capitală europeană.

Nici o poza, nici o proză, nici un laptop pornit. În schimb, Sex In The City 2 la TV – o tâmpenie bună de omorăt gândurile dinainte de somn. Da ce somn. După atâtea ….shoppuri.

Am impresia că am mai găsit un omuleţ cu care sa călătoresc. Cred ca am si indragostit-o de oraşul ăsta. Ce poate fi mai mişto decât să mai cunoşti un om cu care să poţi oricând să o rupi din gară pentru un weekend. Ştiţi bine, că din ăştia nu-s chiar atât de mulţi pe lume.Cine mai poate suportă la shopping pe cineva, chiar şi foarte drag, în preajmă. Apă iaca, noi ne-am suportat, ne-am tot sfătuit una pe alta şi chiar şi atunci când am înţeles că toate caşcavalurile, nucile, ciocolăţelele şi bineînţeles boarfele nu vor mai încape în genţile noastre, am fost la piaţă şi ne-am luat genţi identice…..ce idilă.

Da,aici tot timpul e aşa linişte? Păi nu tot timpul, că atunci când oamenii au de lucrat – lucrează fix ca într-un stup de albini. Însă în week-end e altceva. E sfânt.E vremea familiei.Oamenii stau pe acasă, mănâncă croissani de la brutăria de pe colţ, mamele se satură de somn, taţii îţi scot afară odraslele cu bucle de culoarea spicului şi merg la piaţă.

Piaţa. Spune şi tu, Natalia, ce piaţă au oamenii drept în inima oraşului. Aici florăresele vînd iluzii, comercianţii – vitamine, fructe de mare de toate mărimile şi culorile, agricultorii – sparanghel, avocado,roşii cherry şi încă vreo sută de alte prospături care îţi lasă gura apă. E spectaculos show-ul de la delicatessuri şi caşcavaluri. Fermierii vin singuri să-şi vândă bunătăţurile. Nu le place să negociezi, dar le place să citească pe faţa ta supriza pe care ţi-au făcut-o mai lăsând un euro de la ei. Hmmm dar heringul, heringul care e ca untul şi-ţi provoacă o sărbătoare atât de mare, încât uiţi că tocmai ai înghiţit şi-o ceapă tocată mărunt de pe lîngă hering. Mâine la „Sare şi Piper” vă demonstrez cum arată (că la gust oricum nu aveţi cum să aflaţi) caşcavalul verde, făcut pe bază de ulei de măsline,măsline verzi tocate şi alte condimente şi vă mai arăt ce suveniruri drăguţe poţi să aduci dintr-o ţară cu o şcoală de design calumea. Aici mintea oamenilor merge nu ştiu cum împotriva acelor ceasornicului şi cu toate acestea orice obiect de decor e perfect, acolo unde  stă, e trăsnit şi e atât de aducător de veselie. Zvezda, eu  îţi mulţumesc pt weekend antiglamuros. Buretele meu este din nou gata să îmbibe viaţă.

Comentarii

Previous Post Next Post

You Might Also Like

24 Comments

  • Reply mitch 15 noiembrie 2010 at 01:58

    sa-i dai chiroane LOL

  • Reply Natacha 15 noiembrie 2010 at 02:16

    Nata eu te invit în Geneva, în orice weekend vrei tu, chiar cu Zvezda-ua ta sau orice care alta persoana care doresti. La mine nu e ca în hotel, dar n-o sa ai timp sa stai în apartament. Geneva, Vevey, Montreux sunt niste orase foarte faine pe malul lacului si a muntilor. E foarte serioasa propunerea mea. Tu numai shuera si eu sunt gata de oaspeti! Tu ai mai fi facut o emisiune faina „În ospetie pe la moldoveni, peste tot în lume” 🙂

  • Reply Lesea 15 noiembrie 2010 at 02:17

    Foarte dragutsa postare … am prins la zimbet cind am citit … de parca eu am fost in locul tau acolo 🙂 …

  • Reply kafka 15 noiembrie 2010 at 05:28

    Citind aceasta super descriere m-am simtit de parca am fost si eu la Amsterdam. Sa stii ca astept cu nerabdare ” Sare si Piper” – voi sinteti bravi si faceti o treaba buna, cei care va privesc simt cita „sudoare” si dragoste puneti voi in tot ceea ce faceti. SUCCES si un inceput de saptamina cit mai colorat.

  • Reply aurasu 15 noiembrie 2010 at 08:29

    Un vis al meu…

  • Reply iulia 15 noiembrie 2010 at 08:41

    Deabea astept seara ca sa simt, privind la Sare si piper, energia cu care te-ai incarcat.Mult succes!!!

  • Reply djoshua 15 noiembrie 2010 at 08:53

    faceti o pereke minunata! si tu si andrei sunteti bravo! BAFTA

  • Reply liliana 15 noiembrie 2010 at 09:13

    si al meu!!! dupa lectura asta frumoasa!!! TU, NATA, esti mai interesanta ca Amsterdamul!!!

  • Reply olya 15 noiembrie 2010 at 10:07

    Ma bucur sa citesc ceva frumos despre calatorii daca anul asta nam avut parte 🙂 In schimb am parte de un bebe in burtica, de fapt o bebeluska care sper sa fie sanatosica si sa ne bucure in martie cu prezenta ei, iar dupa sa reiau si eu calatoriile ca tare imi mai plac

  • Reply Olik 15 noiembrie 2010 at 10:35

    O ideie foarte buna – “În ospetie pe la moldoveni, peste tot în lume” :))) Si sint ferm convinsa ca cea mai buna prezentatoare la o asa emisiune poate fi DOAR NATA ALBOT… Nata, tu esti SUPER, te admiram cu toata familia si iti dorim ca rezervuarul tau de energie sa nu se termine niciodata…

  • Reply Cris 15 noiembrie 2010 at 10:38

    Lucky fucky! Ma bucut sincer pentru ca te-ai odihnit putin! Ai grija de tine

  • Reply sofia 15 noiembrie 2010 at 17:12

    Daaaaaaaaaaa,,,,mai ales ca la noi la Chisinau au inceput a inflori liliecii in gradina unora…parca mi/i a iarba verde si mie…eu am o ideie trasnita s/o plek la Sankt/Petersburg dar eu trebuie sa/mi caut zvezda…

  • Reply Alla 15 noiembrie 2010 at 17:16

    Prima oara am citit despre Amsterdam cu atita dragoste,aici,la tine pe blog cu ceva timp in urma. Atunci miam zis: daca ii place atit de mult Natei atunci precis ca mi va placea si mie. Miam facut planuri ce o sa fac acolo: merg la muzeu sal vad pe VAn Gogh,imi cumpar un buchet mare de lalele, manink o ciuperkutza)) si plus ceea ce ai descris tu in acest artikol. Trebuia sa merg la inceput de noiembrie
    (Amsterdam în noiembrie e încă o poezie nescrisă, dar atăt de necesară).
    Nu-mi-au deschis visa…

    • Reply Lia 15 noiembrie 2010 at 22:44

      Iaka de ce Natei ii deskide, da altora nu? :))

  • Reply Olga 15 noiembrie 2010 at 17:20

    Salut Nata,

    Esti binevenita si in Haga data viitoare cind mai ai chef de Olanda.. IAR ideea cu „In ospetie pe la moldoveni, peste tot in lume” chiar e foarte buna; cine stie, poate un proiect pentru anul viitor.

  • Reply aurasu 15 noiembrie 2010 at 20:14

    Nata-esti asa de deosebita,imi place ceea ce faci…

  • Reply NataV 15 noiembrie 2010 at 22:12

    bravo pt acest weekend,ador calatoriile spontane,recent am decis si eu in fix 24ore si cu avionul si cu hotelul si am zbughit-o cu prietena mea in Praga, nu stiu daka ai fost acolo, dar merita cu siguranta:)

  • Reply diana 15 noiembrie 2010 at 22:42

    Ce sampon/minune ai Nata,daca nu e secret?Poate il descopar si eu.merci.pupici.

    • Reply Nata Albot 15 noiembrie 2010 at 22:47

      nu se gaseste aici, l+am gasit in Canada, dar cred ca e mai mult un efect Placebo…asa ca nu-ti recomand brandul

  • Reply diana 16 noiembrie 2010 at 06:20

    tu ai fost la amsterdam, la mine insa a venit amsterdamul…chiar daca tot in chisinau am ramas, am avut o saptamana din acelea olandeze, cu cascaval „old amsterdam” de dimineata, gofre si biscuiti cu scortiosra, plus un om nemaipomenit, care si numele bld. Stefan cel Mare, il pronunta foarte „ca la Amsterdam”. Ador olandezii. (unii sunt chiar bruneti)

  • Reply Kapa 16 noiembrie 2010 at 09:07

    Nata, da un weekend cu copii- slabo? Din toate postarile-oftarile de pe bliog, inteleg ca traiesti in comp si pe platou; si pe la unele prezentari, uneori. Un asemenea tempou de viata si-l pot permite fie cei fara copii, fie cei cu copii, dar cu muuuuult ajutor si cu putine remuscari de constiinta. Ai noroc de bunici … si de sovistea ta virgina…:)

    • Reply diana g. 16 noiembrie 2010 at 14:25

      stii inca cine si-l poate permite? oamenii care se scoala pe la 4 dimineata si pleaca la lucru si care daca au doar o zi din saptmana sa o dedice copiilor, pai o dedica ultraallinclusive. Si, ca sa vezi, copiii adora sa-si vada parintii la televizor!

    • Reply Ana 16 noiembrie 2010 at 16:25

      `cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia`

    • Reply sofia 16 noiembrie 2010 at 22:36

      Kapa,,,,,ce postare parsiva …iarta-ma dar ai fost rea din cale-afara…esti o mama…ca sa poti judeca alte mame,,,si daca esti…nu te lua de lucruri sfinte draga ca faci pacate…banuim toti ca Nata are ajutor,,,altceva???ca are bunici sa fie sanatosi…si sa mai creasca nepotei…a fost mai degraba un indemn la culpabilizare …si la colectivizare.cauta/ti de puii tai…

    Leave a Reply