Browsing Category

De-ale mele

De-ale mele

Weekend de mln

Uniii scriu cărţi, alţii doar sms-ri.Şi unii şi alţii fac bine – se exprimă. Am fost taxată pentru prea multă sinceritate pe blog. Cică, de ce oamenii chiar ar trebui să ştie totul despre mine. Chiar aşa. De ce? Oricum acest totul e atât de relativ. Noi, nici măcar în faţa oglinzii, nu ne recunoaştem nouă înşine totul. Iar nevoia de exprimare nu e decât o posibilitate de eliberare.Altfel crăpăm.

img_2307

Natura, topirea în ea, ascunderea în ea, evadarea în ea, respirarea ei, admirarea ei, contemplarea ei, răpirea ei, risipirea în ea, tânjirea după ea. Am intrat pe ultima sută de metri înainte ca să ne retragem prin vizunile cui ne are şi să ne sugem labele încărcate cu amintiri şi dor în serile cu ger.

img_2368


Rug, chitară,lemne, soare, cahor, ciuperci, placinte, caşcaval tare bun, muzică, prieteni, fum, pui de somn pe bancheta din spate…deci se poate şi altfel.

img_2298

25 September 2010
De-ale mele

Azi mai bine…?

Așa ar trebui să fie, cel puțin, și cine crede că n-am dreptate, să arunce în mine cu ceva. Cred că m-aș întoarce în vară.Acolo mi-a fost încă bine. Acolo toamna mi se părea vară. Și numeroasele planuri pe care le aveam erau urcate pe curcubeu. Știe cineva dacă există astenie de toamnă? Că eu n-am auzit, dar parcă există. Ia uite, Robbie Williams atâția ani credea că necazurile i se trag de la droguri și când colo medicii îi pun diagnosticul: boală mentală – depresie cronică. Omul numa-numa și-a găsit femeia vieții, a călcat, cum s-ar zice la noi, cu dreptul și hopa! se-nchedică. Unde-i dreptatea?

Azi blogul meu continuă depresivă linie a insatisfacției, regretelor și nedumeririlor. Cred că trebuie să trec, ca un fluture în formare, prin această îngustă și asfixiantă gaură a coconului. Pentru că doar așa, se zice, un fluture se poate face fluture cu aripi puternice și vânjoase. Da nu evo nafig…m-am săturat de găuri înguste.

Eu nu-s Mădălina Manole și nici Paris Hilton. Eu îs un om care reprezintă o stare de spirit, bântuită și miciunoasă. Că doar n-o să mă apuc acum să vă povestesc brașoavele vieții, dar știu că multe dintre ele coincid cu ale voastre.Mai multe decât par la prima vedere. Așa un post trebuie să fie foarte liniștitor, măgulitor și întrebător.Parca aș asculta un I Will Survive, dar Gloria Gaynor e un pic iritant de optimistă. O să caut un relaxed version. Tre să incetez să fac consultanță, simt cum mă istovește. M-aș încărca de la alții, dar nu prea am alți în jurul meu care să mă încarce.

Azi la 13.00, la Aquarelle FM, vine Ina Vieru – femeia-femeie. Mi-e dragă de ea. Poate pentru că a trecut prin aceleași stări, poate pentru că a dus-o capul cum să le depășească.Deci ne auzim. La radio eu îs alta, nu vă temeți. La radio eu pot fi fericită, fără să fiu ipocrită. Și de fapt, încercând să urmez sfatul unui minunat psiholog: că să scapi de o problemă, încearcă să o formulezi, identific-o cu un obiect și găsește-i în imaginația ta ceea ce poatea distruge acest obiect. De ex: te doare capul, durearea seamănă cu o lamă. Lama poate fi distrusă de un buldozer.Foc la imaginație!

21 September 2010
De-ale mele

Luni, sictireală..ei șî și?

Iaca-șa zile de luni mai sunt pe lume. Când afară plouă și căldură văratică de week-end este nimicită de nori, răcoare și rafale de vânt. Când nu ai chef decât de să nu ai chef de nimic și nu ți-e prea dragă lumea, pentru că nu ți-e dragă. Na, iaca-șa zile de luni mai sunt pe lume. Și parcă n-ar strica să te-apuci de treburile amânate, și parcă n-ar strica să te bucuri pentru colega care a hotărât să se lase de fumat, și parcă nu e mare treabă că cineva ți-a răsturnat termosul cu ceai de măcieș chiar la picioare, și parcă n-ar strica să înțelegi că timpul înșelător fură minut cu minut din viața ta, da tu stai ca un șobolan de laborator și umfli fălcile de sictireală. Cineva îndrugă prostii în emisie, altcineva simte că poate să-ți spună când să deschizi și când să închizi gura, cineva spune “las-pe mine”, dar tu ai toate motivele să nu fii la fel de încrezută. Offf, câtă treabă este!!!! În așa momente, am impresia că doar capacitatea omului de a visa, îl poate scoate din impas. Știu că nu sună a soluție, dar eu mă simt mult mai bine de la trecerea în revistă a fanteziilor și viselor mele neîmplinite. Iată, m-am gândit la Brazilia și îndată a răsărit o rază de soare, or măcar la un Amsterdam în viitorul apropiat. Bateriile noastre sunt reîncărcabile?! Am stat de vorbă azi dimineață cu Brega, fix 5 min – da ce suc fresh pe stomac gol e Brega ăsta. Lipsa de coerență – iată un motiv pentru care azi nu trebuie de scris. Vine MC Gootza la Prânzul În Aer și asta nu e chiar atât de rău. Cred că și Eminem tocmai a ieșit dintr-o zi de luni mai lungă. Iată ce fac zilele de luni cu oamenii.

20 September 2010
De-ale mele

Inițiativă culturalo-huliganistică

Așa cum există glamour și oameni normali, crivăț și primăvară, lună încețoșată și curcubeu, necredincioși și îndrăgostiți lulea, așa m-am gândit eu că aș putea propune o alternativă pentru Imnul Moldovei. Da ce, vi se pare prea îndrăzneață inițiativa mea? Oare Moldova nu ar putea avea un imn alternativ, de underground. Dacă nu vi se pare ideea mea căzută de pe lună, propun, dragă comisie, să ascultați melodia și să dați un verdict. Dacă sunteți de acord, vă garantez că susținătorii vor cunoaște versurile imnului alternativ mult mai bine decit ale celui oficial.

Viorel,Helga, Beznițchi, Kolea Cojocaru, Ada Filip, Capta și Maria, Dragoș, Alecu, Vlad și Sergiu(OSB), Juraveli, Iris voi și spuneți?

15 September 2010
De-ale mele

A new day has come

Faptul că a venit o zi nouă, chiar dacă ar trebui să fie o veste bună, nu prea e. Săptămâna începe cu dezamăgire. 70 % din moldoveni sunt niște loseri. Din păcate, cu 1/3 de populație mare revoluție nu facem. Ce urmează? Dizolvarea parlamentului, iar alegeri, iar sărit dintr-o tabără în alta, iar interese și bani împărțiți la cei care vor alege tabăra corectă.Iar batem pasul pe loc. Eu însă vreau l.română în constituție, eu vreau drumuri mai bune, eu vreau o țară care din stagnare să treacă măcar într-un ușor ritm de stabilitate. Eu vreau cei mai buni prieteni ai mei să nu mai plece în Canada., eu vreau să se termine cu mafia și cu monopolul, să se investească în cultură. Eu vreau niște lucruri atât de neînsemnate în comparație cu acest cancer care afectează țara, încît nu mai știu cînd o să le vină timpul.

De la atâta bătut de pas pe loc nu mai observăm cum ne înecăm în propria groapă. Adevărul e că și guvernanții au dat-o rău în bară. S-au supraapreciat și și-au subapreciat narodu’.Campania pentru referendum – primitivă și neinspirată. Să le fie de învățătură.
De la referendum n-am poze – plin netul. De la yardsale – câteva.

[nggallery id=27]

6 September 2010
De-ale mele

Azi – Pentru

Mi se părea atît de evident că moldovenii știu ce au de făcut azi, încît acest post nu ar fi trebui să apară.
Dar, stau cu fetele mele în grădină. Ele pictează, eu încerc să leg două vorbe despre neliniștea mea,despre cît de tare mi-e frică să-mi reconfirm nepăsarea sau prostia poporului meu. Am un deja-vu.Ca acum 10 și 6 ani. Atunci nici nu prea eram activă, nici nu prea îmi dădeam seama de realități.

Stăteam la masă ieri cu un foarte bun prieten. Și cînd am adus vorba despre referendum, l-am întrebat: tu crezi că oamenii ar putea ignora acest referendum? Tu crezi că vor veni la vot cei care vor spune “Nu” dreptului de a-și alege singuri președintele.Am înțeles că speranța mea este una infantilă. Și că Da, oamenii ar putea azi să-și bage piciorul, să spună că oricum de ei nimic nu depinde și că un frigărui cu cumătriii o să le ofere mai multe beneficii, decît un președinte pe care ei să și-l aleagă.

Dar eu nu mă las bătută, eu îmi iau fetele și mă duc. Și-i sun pe cei în care cred și-i iubesc, și verific dacă s-au sculat, și dacă n-au uitat. Pentru că eu aș prefera să rămân o proastă dezamăgită de cei pentru care VOTEZ, decât să stau toată ziua în fața televizorului exact ca vaca de pe cana mea de la birou: The cow watching the world go by. Hai, fuguța la vot! Avem nevoie de doar 1/3 de popluație activă și măcar un pic mai mult de jumătate din ea să fie teafără la cap. Cam mult pentru Moldova?

5 September 2010