2 ani. Prea puţin pentru a ne umfla în pene. Prea mult, pentru cît efort s-a făcut ca să ajungem aici. Tot efortul care se vede la ecran este cam de 3-4 ori mai mare în spatele lui. De data asta nu vreau să fiu modestă şi să aştept să ne laude alţii. Noi facem tot ce ştim să facem mai bine,pentru că tu meriţi tot ce e mai bun. Mulţumesc Jurnal TV pentru 2 ani de altfel de viaţă.
Azi la Chişinău a dansat flamenco Belen Maya. Din ceea ce se poate afla de pe net, este una dintre cele mai mari dansatoare de flamenco din lume. Nicăieri nu scrie ce vârstă are, dar are un corp de nota 10. Deloc suplă, dar bine lucrată. Rochiile purtate în spectacol au fost formidabile.Mă mir cum de fusta de flamenco nu este un must have în garderoba unei femei, pentru că forma fustei este una extrem de seducătoare. Noroc de companii cu capital străin din MD. Pentru ele organizarea manifestaţiilor de acest gen, care aduc o gură de aer din ţara investitorului, este o bună posibilitate de PR. Iar pentru noi, moldovenii, este o bună şansă de evadare din anotimpul Odochiei. Mulţumesc, Silviei Radu pentru invitaţie. A fost frumos.
P.S Păcat că interpretul din stânga nu avea un nr de telefon scris pe maiou. Arăta şi cânta ca un zeu. Şi n-ar fi rău să se obişnuiască şi moldovenii să închidă telefoanele mobile în săli de spectacole.
Dacă tot e un trend acum să susții tot ce e moldovenesc, apoi eu cred că în dimineața asta nu este nimic mai bun pe lume, decât să aștept la vulcanizare până mi se repară roata și să cronțăi biscuiți cu stafide și arahide “Morărița” în două cu bomboane “Favorit”. Cum se zice, la noi la moldoveni:Yammyyyy.Ia intrați pe la www.dininimă.md și spuneți care brand local e preferatul vostru.
La mulți ani, mămica. Zâna mea salvatoare. Te iubesc și din păcate nici la 32 nu am învățat să-ți arăt asta.
Azi am scris cea mai sinceră postare ever. Probabil una care ar fi făcut multe vizualizări. Şi când am apăsat pe save, a apărut mesajul că tentativa mea a eşuat:)) Deci şi internetul are un Dumnezeu.Vă pup. A venit primăvara.
Vă salut. Ca de obicei, duminicile, mai puţine vorbe, mai multe fapte. Fapte bune. Pentru binele propriu. Aşa, un bine mai egoist. Uneori, măcar duminică, nu strică fiecare să se ocupe puţin şi de binele propriu. Un sport, un masaj, o saună. Una dintre faptele mele bune de azi – Future Shorts. Un festival de filme de scurt metraj ajuns şi la Chişinău, care ne plasează într-o reţea de scurt metraje din 142 de oraşe, din 54 de ţări. Slavă Domnului, de când Dumitru Marian este acolo unde e, avem şi Animest, şi filme româneşti şi filme de scurt metraj. Parcă ne mai destupă mintea, poluată cu atâta interes pentru politică, ştiri cu accidente, morţi, violaţi, schingiuiţi, neîdreptăţiţi.
Din cele 6 pelicule proiectate azi la Odeon, nici una nu m-a dezamăgit. Prima a fost formidabilă, a doua -îngrozitoare, a treia – excepţională, a patra – simpatică, a cincea – albă, a şasea -drăguţă, bună de Oscarul pe care l-a luat anul trecut. Poftiţi un trailer, poate vă trezeşte curiozitatea.
http://kishinow.com/ – este un site pe care zilnic veţi putea viziona filme de scurt metraj, special selectate de pe web. Sper să nu moară ideea, pentru că e prea frumoasă.
Mai pe scurt. Nu, mai pe scurt n-o să iasă. Am tot stat pe gânduri, dacă merită sau nu să scriu despre asta. Cu anii tot mai mult stau pe gănduri. Mi se pare firesc. Începi tot mai mult să-ţi doreşti să nu o mai dai atâta în bară. Vorba aia despre pasărea care pe limba ei piere este una foarte adevărată. Şi totuşi îndrăznesc.
1. Ştiu că nu mă îmbrac ireproşabil. Nu ştiu, nu pot, n-am chef, n-am timp, dar cel mai sigur e că nu mă duce capul.Uneori îmi pasă, alteori nu. Ştiu însă sigur că nu stilul meu este lucru cu care mă mândresc cel mai mult. Am performaţe care salvează lipsa unei culturi vestimentare profunde. Spre deosebire de alţii….Iar când mă critică Valentina Vidraşcu sau Viorica, accept şi recunosc. Mai calc prin străchini. Când însă mă critică nişte gândăcei, a căror ţinute niciodată nu au strălucit şi care nici nu au făcut ceva palpabil la viaţa lor, nu mă supăr, doar îi ignor. Nu suport când prin critici se confundă garderoba unui om cu ceea ce poartă el în suflet. Atât în sens negativ, cât şi pozitiv. Şi mai ştiu că nu poţi trata un om după hainele pe care le poartă. Asta mi se pare foarte trist. Dar o persoană publică? E normal ca aceasta să fie apreciată şi după ţinutele sale? Sau succesele sale e tot ce contează şi ar trebui să facem abstracţie de lipsa unui bun gust la haine?
2. Azi nu critic pe nimeni personal. Mai ales din punct de vedere vestimentar. Pentru că……vezi p.1 Nu sunt perfectă. dacă aş fi fost, îndrăzneam. Aşa că vin doar cu nişte constatări. Când urma să vină la Chişinău, nici nu auzisem de el. Dar Valentina Vidraşcu mi-a zis: e cel mai bun. Aşa îl aşteptam. Aşa a fost Alin Gălăţescu în emisie la Sare şi Piper. A analizat şi criticat ţinutele câtorva artişti şi femei politicieni din MD.Ne-a lăsat muţi pe toţi. Mai exact pe mine. Că băieţii, săracii, nu s-au putut abţine de la a chicoti. Alin a fost, ca de obicei, sincer, acid, necruţător. Aşa şi-a promis să fie de mai mult timp încoace şi se ţine de cuvânt. Chiar şi cu preţul răului pe care şi-l face. A fost atât de dur, după unităţie noastre moldoveneşti de măsură, încât, firesc, sinceritatea lui a dat în clocot nişte spirite. A rupt tot ce i-a picat: păr de culoare roz-blond, cămăşi din atlas de culoarea muştar, ţinute etno picate în kitch, flori în cap, dar neştiind cine e şi ce face i-a dat un plus pentru stil lui Gordienco. La băieţi – la fel.A fost mai dur cu unii şi mai blând cu alţii. Am fost sunată imediat după emisiune de mai mulţi oameni şi certată pentru faptul că nu am sărit în apărarea moldovenilor noştri. Că cine este acest român împuţit, să vină la Chişinău şi să ne critice valorile? Am avut discuţii lungi, deloc plăcute, care mi-au atins nişte coarde. Acesta e motivul pentru care am hotărât să scriu azi. M-am simţit nu prea bine ascultând reproşuri pentru că aş fi vrut şi eu să fiu foarte sinceră la telefon. Dar nu mi-am putut permite. Din frică, din bun simţ sau din ipocrizie, poate.
Toată lumea zice că merită să-l cunoşti. Inteligent, priceput, profesionist şi tăios. Doina Cernavca e mai ceva decât primarul: patzan scazal, patzan sdelal. A promis să-i aducă pe cei mai buni la întîlnirile Clubului Nostru şi îi aduce. Deci, merită de mers.