Browsing Tag

Adaugaţi etichetă nouă

EVENIMENTE

FEMEIE-IDEE

Cînd mi-o fi mai rău, aşa să-mi fie…aşa zic moldovenii?

Apoi, se pare că despre asta ar putea fi postarea mea de azi.  Despre cum îmi freamătă sufletul de satisfacţie. Despre cum mă încîntă evoluţia statutului unei femei în noua societate a unei ţări prăpădite.Iertaţi-mă pentru prăpădită. O spun cu dragoste.

Acum 3 săptămîni am zis “da”,amânând o decizie anterioara, atunci când am zis “nu”. Până aici, e clar totul? Păi, iniţial am zis că nu voi participa la un eveniment, al cărui specific îmi cerea prea multă responsabilitate, dar şi timp în plus de pregătire, ori eu chiar nu-l am.190774_206640096013109_100000013594535_852498_7793968_n

Este vorba despre Women’s Envision. Ce nu mai am eu sau, cel puţin, cred că nu am, este siguranţa că experienţele mele de viaţă ar putea interesa pe cineva la nivel de transmitere a lor prin intermediul unei conferinţe de acest gen.197948_206644189346033_100000013594535_852526_6911953_n

Atunci când mi s-a spus că va veni şi Natalia Morari şi Onorica Banciu (despre care am auzit doar lucruri frumoase), şi Angela Stafii, şi Ludmila Andronic, şi Sanda Filat, m-am gândit de ce oare nu. De ce oare nu, să spun Nu unui Nu spus anterior şi să spun DA. Aş fi chiar onoarată să fac parte din această gaşcă de idei-femei.dsc_0020dsc_0029dsc_0052dsc_0056dsc_0070

Pregătirea discursului. Contrar unor critici, eu nu l-am pregătit în ultima noapte, ci l-am scos în capăt în ultima noapte. Iar de pregătire m-am apucat cu o săptămână înainte. Cum? Am citi o grămăzenie de sondaje, studii şi mai ales maxime, citate despre suferinţă,ale unor oameni interesanţi. Iar tema discursului meu a fost una deloc inovativă. Suferă.Caută.Crește.Mai cu seamă o concluzie inspirată de vremurile prin care am trecut şi încă mai trec.

dsc_0001

Cum m-am simţit eu? Emoţionată, jenată, dar curajoasă şi puternică. Cum s-au simţit cei din public? Diferit. Unii entuziasmaţi şi receptivi, alţii plictisiţi şi distanţi. Am vorbit despre suferinţă şi despre cum am învăţat să trăiesc cu ea, să o accept şi să învăţ din ea. Bineînţeles că au fost şi critici, dar cel mai necruţător critic îmi sunt chiar eu. Aşa că staţi pe pace, n-am ieşit de acolo cu senzaţia că am rupt…Şi-mi pare tare rău că nu am putut asista şi la discursurile celorlalte colege.

Acesta este un feedback puţin cam întîrziat. Conferinţa a avut loc acum o săptămână. Scriu acest mesja tot de atunci, dar nu-l puteam scoate în capăt, din lipsă de timp. Poate era cazul deja să-i dau şi-un cancel. Dar m-am încăpăţînat să-mi exprim plăcuta uimire şi mai ales bucuria că ideile femeilor de la noi încep să ia pondere. Trezesc atenţie, inspiră….

P.S. Pentru cei dornici de cunoaştere: http://www.youtube.com/user/TEDxTalks

Pe 7 mai vine un nou episod. Se aşteaptă 12 vorbitori. Organizatorii au spus că negociază chiar şi cu Paulo Coelho.Oare el ştie despre Asta? Ţara asta care se numeşte Moldova? Cărţile lui mă interesează deja mai puţin. Dar un speech despre mecansime de gândire montată spre un trai fericit m-aş fi bucurat să aud.

Mâine vă spun cât costă tona de relaxare. Despre o altă experineţă vă voi  povesti. Împachetarea în ciocolată.

De-ale mele

Iubire,iubiţi, iubeşte


Iubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşteIubire,iubiţi, iubeşte
Nata Albot scrie despre iubire. Şocant, femeia aceasta nu se poate opri? Cum le reuşeşte ea pe toate?
Carne, noi vrem carne…..Prăjită, crudă, semipreparată, cu sânge, carne vrem. Ce-ar fi vrut ea să comunice prin acest articol. Unde, unde e scheletul?

Dar mie deloc nu-mi e interesant pe cine iubiţi voi, cu cine vă simţiţi bine, de ce iubiţi sau nu mai iubiţi.Eu doar mă bucur dacă reuşiţi cât mai mult timp să vă simţiţi bine în doi şi mă mâhnesc când cei nu mai reuşesc. Nu mă interesează detalii, nu vreau să ştiu ce n-a mers. N-a mers? Şi n-a mers!

Să începem, aşa dar…eu îl iubesc pe Viorel. Pentru că el numai mie mi-a arătat măseaua lui de minte şi pentru că el ştie secrete despre mine, pe care nici mie nu mi le spune…….Eu îl iubesc pe Andrei, pentru că el ştie să cânte, să glumească şi să mârâie aşa cum nu mârâie nimeni, eu il iubesc pe Cibo…pentru că numai el îmi spune Natashunea, eu îl iubesc pe Alecu pentru că mi-a adus azi o ciocolată de la Moscova….şi toţi ei şi voi toţi meritaţi o dedicaţie de Dragobete. Urmează….acesta este doar to tease= a zădărî (dicţionar eng-mold)

De-ale mele

Pentru părinţi

Weekend = sărbătoarea copiilor. Mă întilnesc ca pe Moş Crăciun, cînd vin de la serviciu şi ma petrec, când plec, de parcă s-ar despărţi de un desen animat căruia îi scapă finalul.

Sâmbătă dimineaţa. La 10 vine Olga Anatolievna. Zâna noastră -pictoriţă.Eva pictează, zboară cu pensula în mână, eu dorm,tot zbor . Peretele din camera lor nu mai are loc pentru atâţia cracaleţi geniali. Eu însa am o imaginaţie bogată şi încep să-mi doresc să se extindă pereţii, să nu înceteze să apară fanteziile pe A4.

Mă trezesc cu un tablou nou în pat. Sonia de obicei nu picta, pentru că încă nu ştie să stea locului, să se concentreze şi să ducă treaba la bun sfîrşit. Azi însă, la galeria noastră de artă, s-a adăugat încă o capodoperă. De ce e atît de sfântă?

Pentru că e primul desen realizat de Sonia, fără nici un ajutor. Am hotărît să-l imortalizez. E atât de relevant. E atât de clar cine-i Sonia – printesa cea mare şi cine-s toţi ceilalţi. În realitate, printesa e cea mai mică. Ba nu. Cea mai mică e Panda. Panda e noul nostru membru de familie. Panda îsi are locul ei în desen. Direcţie: colţ, dreapta.

img_0827

Mie, în timpul săptămânii, mi se face atât de dor de ele, încât atunci când ajung în weekend, am impresia că aş putea să le mânânc. Ca rezultat, ne pornim să cumpărăm peşti pentru acvariu şi ne întoarcem cu un câine. Sau ne pornim la patiserie şi ne întoarcem cu găuri şi cu primii cercei în urechi.

Între timp, acumulez diverse informaţii utile şi interesante. Şi pentru că nu vreau să transform postările mele doar în impresii zilnice ale unei mame pline de remuşcări, încerc aici să adun pentru voi tot ce aflu nou şi interesant.

În primul rând, Sorin Hadârcă, omul pe care cu greu ai putea să-l impresionezi, atât de impresionant este el însuşi şi pasiunea lui pentru lecturi,a făcut nişte recomandări de cărţi pentru copii. L-am rugat  şi s-a ţinut de cuvânt.

Nata Albot, mă țin de cuvânt. 🙂
1. Angie Sage (seria Araminta Nălucilă)
2. Cressida Cowell (seria despre viking și dragoni)
3. Spiridon Vangheli (seria despre moldoveni)

Potrivit spuselor lui, pot fi găsite la Diverta și librăriile Pro-Noi.

Apoi, aici pe blog, cineva mi-a scris următorul mesaj.

“Vreau sa recomand mamicilor ce cauta un loc de joaca pentru copiii lor miniclubul GIRAFFE ( Centru de dezvoltare timpurie si distractie pentru copii), care se afla in sectorul Cicana, bd. Mircea cel Batrin, 13/1 (Pe linga mag Budesti). Noi l-am descoperit astazi si ne-a placut mult.E ceva deosebit de Ramzamzam– copiii se joaca cu o multime de jucarii interesante, au carti, dar si activitati controlate-deseneaza, modeleaza, danseaza, se joaca cu boabe de mazare sau fasole (ceea ce copiilor le place la nebunie dar nu le dai sa se joace acasa cu asa ceva!). Pe linga atmosfera , inventar si coordonatori (2 fete tare dragute) ne-a placut spalatul pe maini la intrare si la plecare.)))))) Momente speciale- 1. o vizita dureaza 1ora 30., la pretul de 50 lei. 2. vizitele se programeaza din timp tel.843302. 3. parintii stau impreuna cu copiii. asta ar parea o incomoditate, dar mie personal nu mi-a parut. Ce-i drept am cam obosit, desi fetita mea ar fi stat acolo toata ziua!”

Azi am dat telefon acolo. Era cam târziu să mai venim, dar tot ce-am auzit mi s-a părut captivant. În primul rând, o voce foarte prietenoasă, care se irosea, fără să se gândească, dacă mai omul de la capătul firului mai vine sau nu. O voce povestitoare şi foarte, foarte primitoare. Aşa dar, weekendul viitor încercăm să ajungem acolo. Apropos, chestia cu programatul în avans, trebuie respectată.

Zilele trecute m-a mai contactat cineva, cerându-mi să trag o privire pe un site. Am tras o privire şi vă recomand şi vouă să o faceţi. E un fel de Serviciu de Urgenţă pentru părinţi sictiriţi.

www.povesti-pentru-copii.com

Cam atât, dragii mei părinţi. Uitându-mă la ceas, m-a îngorzit un gând. Că va veni o zi în care ne vom schimba cu locul. Şi grijile noastre pentru ei, vor deveni grijile lor pentru noi.
PRÂNZUL ÎN AER

Spune-mi cum te-ai născut…ca să-ţi spun cine eşti

E cam târziu(noaptea) să vă dau detalii. În plus, lumina e de partea celor care  o caută. Aşa că nu intru în pâine, decât dacă vă interesează subiectul cu adevărat, sunteţi o viitoare mămică, vă gândiţi cu soţul la o naştere naturală, la una conştientă şi matură.Mâine la 13.00 vă invit la Aquarelle FM, 90.7 FM ,să ascultaţi un interviu pe tema despre care în ultimii 3 ani am fost întrebată de cel puţin o dată pe lună, de diverşi oameni. Mă refer la naşterea acasă. Am promis la mai multe femei să scriu despre asta întro bună zi şi uite că ziua a venit. Dar este o ocazie şi mai bună. Nu voi povesti doar eu. Mă voi exprima prin cineva mai versat, cu mai multă experienţă. Este vorba despre Mihail Fomin – o moaşă spirituală. În activitatea sa zilnică – medic de familie,  care de 20 de ani primeşte naşteri acasă, având la activ circa 300 de naşteri cu succes. Profesează în Odesa. Moldova îi este cunoscută şi prin intermediul cazurilor de contrabandă cu roşii despre care deseori se aude pe la ei. Despre Fomin azi am aflat multe lucruri, chiar cunoscându-l personal şi reuşind să transform o întîlnire  programată să dureze 15 min, într-o discuţie care nu mai apuca să se termine. Deşi este puternic în domeniul său, cu Fomin poţi sta de vorbă pe diverse teme şi la toate am fost flămândă să-i cunosc părerea. N-am simţit nici un gram de decepţie. Vă invit să-l ascultaţi. Apoi, mai stăm de vorbă.

Iată şi temele la care cei interesaţi pot afla mai multe informaţii preţioase de la Fomin. Una sau chiar subiecte vom aborda şi noi mâine.

De-ale mele

HO, HO, HO….Rezoluţiile mele pentru 2011

santa-listTrebuie să mă grăbesc, nu-i aşa? Noua Zeealandă deja sărbătoreşte 2011, iar eu nici nu am apucat să mă concentrez la ce să-i cer cosmosului, lui Dumnezeu şi mie din noul an. Şi dacă n-aţi ştiut – e foarte important să faceţi o alegere. Dintro multitudine de dorinţe, să le alegeţi pe cele, de împlinirea cărora vă veţi ocupa ceva mai serios în 2011!  Ştiţi şi voi cum e, gândurile noastre răzleţe nu-i permit atmosferei să înţeleagă ce ne dorim şi respectiv, atmosfera este debusolată şi nu ştie de la care capăt  s-o apuce cu împlinirile.

Ş-acum reţeta. Nici un NU în afirmaţii, puţină concentrare, revizuirea celor neîmplinite, o tonă de imaginaţie, un gram de realism. Respectivul fel de bucate nu iese, dacă nu faci publică lista sau şi mai bine o scoţi la tipar şi o vezi yilnic în faţa ochilor. Uite-aşa primitiv, banal şi probabil neinspirat pentru unii închei eu anul. Eu însă mă simt exact ca la marginea unui lan de mazăre verde şi dulce. Adică entuziasmată de acest procest numit pe la noi MAKE A WISH.

1. S-o iau de la început şi să-i păstrez lângă mine doar pe cei care mă fac fericită sau de la care am ce învăţa

2. Să fac din Sare şi Piper cel mai tare show TV al anului şi să devin cea mai tare bucătăreasă

3. Să muncesc mai puţin şi să cîştig de 3 ori mai mult

4. Să produc un proiect TV, al cărui idee mi-a venit ieri

5. Să fiu mai atentă cu sănătatea mea şi a celor dragi

6. Să fac yoga de 3 ori pe săptămână

7. Să primesc paşaportul românesc şi să călătoresc cu familia în Canada şi în Italia, la Lago de Garda

8. Să o învăţ pe Eva să citească rapid, iar pe Sonia să-şi strângă hainele şi jucăriile

9. Să fiu în stare să le spun şi să arăt şi să le mulţumesc celor care mă iubesc

10. Să …………(nu pot să spun), dar sigur se va împlini pentru că mă gândesc mult la asta

Fiecare dorinţă se scrie pe o hirtiuţă, iar la miezul nopţii li se dă foc şi scrumul se aruncă în paharul cu şampanie care trebuie băut până la capăt – asta din popor

Şi de la mine o sugestie.Fiecare dorinţă se ascunde prin diverse locuri din casă, iar prietenii aghesmuiţi sunt rugaţi să le găsească. Care vor fi găsite, acelea se vor împlini.Succes!

De-ale mele

Trecute prin risnita

Inca 24000 de ani Cernobyl va fi un loc periculos pentru oameni. Ucrainenii il transforma intr-o destinatie turistica. Sinucigasilor, vesti bune, aveti o noua distractie. Ce-i drept, nu e de lunga durata. Dupa ocuparea de catre o gimnasta a locului 11 la o competitie sportiva, antrenoarea este indignata de nedorinta autoritatillor de a-i oferi titlu de Maestru in Sport. Cine stie, locul 11 la moldoveni inseamna unul de frunte? Lumea spune ca s-a schimbat directia vintului si ca Lupu e deja vazut cu ochi mult prea buni de Ghimpu. Concluzii: Inca nu stiu exact de ce, dar simt ca ni s-a facut un vaccin de toleranta si turmentare ca sa ne obisnuim cu intinderea gumei. Si ca o solutie, care cica s-ar plamadi la negocieri, deja e ista. Si ca sa nu se rascoale lumea, se introduce vaccinul cu urmatorul efect: Ei las ca’i ghini. Din 2 rele, tot e una mai buna. Da cit s-au fytzyit saracii….Suntem kidanitzi.Si pentru a nu repeta o zi de aprilie, runda negocierilor e aproape de a ajunge la o cifra de ris. In plus, si alianta si-a luat numele Ex, de fata mare. Acestea au fost stirile de azi. Ramineti aproape