Nata Albot – blog personal
  • Categorii

  • Arhive

    • 2012
    • 2011
    • 2010
    • 2009

Tag ‘Aventura Americana’

O Aventura se incheie ca sa faca loc pentru una Noua…

luni, 14 decembrie 2009

aventura_americana_2Gata. S-a incheiat Aventura.Am facut-o si pe asta. De duminica rasuflu mai usor.Cind mi-am vazut visul implinit si consumat parca m-am simtit pe zero. Nu e o chestie foarte placuta treaba asta cu visele implinite. De fapt, asteptarea, zamislirea, emotia primilor pasi – iata ce este cel mai pretios intr-un vis. Tot ceea ce urmeaza e o rutina plina de responsabilitati. O inhamare la realizarea propriului vis. Pentru ca am ales nu numai sa ma vad la tv si sa sa fie mindra mamica pentru mine. Am ales  sa produc cap-coada un produs televizat. Si am prins gustul procesului. E ca si cum ai construi o casa noua. Cit  pui prima caramida, te gindesti deja cu ce fel de perdelute o sa-ti decorezi bucataria… Oricum, pentru mine Aventura Americana a insemnat mai mult decit un vis.Si aici voi incerca sa tin sub control eventuala posibilitate de a deveni patetica. … citeşte în continuare »

12/12/09.Aventura Americana la TV7.ULTIMUL EPISOD.

marți, 6 octombrie 2009

aventura_americana_2Simbata, 20.55

Duminica, 10.15

On-line: http://www.allmoldova.com/ro/project/aventura-americana/video/1012.html

Despre cuconada, NIT si tarife…..

sâmbătă, 3 octombrie 2009

La petreceri nu ma duc. Nici nu e momentul si chiar m-am plictisit. Ieri am facut o exceptie. Dar nici petrecere nu pot numi evenimentul la care am participat. Am cunoscut-o pe Ileana Puica, PR managerul hotelului Codru, initiatoarea cuconadelor(devishnik – pentru cei care inca nu au auzit cuvintul) de vineri. Mi-a propus sa vin in fata invitatelor sale si sa povestesc despre Aventura Americana. Eu sunt fata mare. Eu inteleg bine ca invitatele sale ar vrea sa afle lucruri mult mai interesante decit detalii despre proiectul meu. Asa ca i-am propus: Ileana, eu nu vin, dar hai sa-ti sugerez pe cine sa mai chemi. Dupa un pahar de izvar si o prajitura superba de la restaurant Codru, dupa citeva sugestii, Ileana ma intreaba: “dar poate totusi vii”?. … citeşte în continuare »

conferinta de ieri…

joi, 1 octombrie 2009

http://www.allmoldova.com/ro/project/online/899.html

compromisuri…de ce?

joi, 1 octombrie 2009

Am lasat masina in service…oare de ce mi-am pus tocurile astea? merg ca o tzoapa…am vrut sa arat ca o gospodina….mi s-a spus dimineata ca arat ca o vagaboanda in blugi , hanorac American Eagle si ghete…nu asa se imbraca un om pentru conferinta de presa(dar mie-mi place asa!!!)…..asa ca mi-am pus camasa si tocuri…

Fiind tot pe ele, pe tocuri, am mers si cu maxi taxi azi…prima data dupa foarte mult timp…soferul – un animal,ca si majoritatea soferilor de maxi taxi…n-apuci bine sa urci cu primul picior, ca el o si apuca din loc, avindu-ma pe mine pe jumatate afara…in maxi taxi un adevarat festival al ringtonurilor…care mai de care…cum pot oamenii suporta un ringtone la volum atit de mare?…or timpanele mele pensionate dupa radio nu mai suporta sunete atit de stridente… … citeşte în continuare »

Incepe Aventura!

luni, 28 septembrie 2009

aventuraAsa cum am spus si mai inainte, moldovenii, sub orice forma a lor de existenta si exprimare au fost intotdeauna un punct de atractie pentru mine. De 7 veri  studentii din Moldova muncesc si calatoresc in SUA. Ori de cite ori vedeam vreo stire despre work& travel ma intreabam: oare chiar nimeni nu vrea sa stie cum arata work& travel-ul moldovenilor. Eu vreau!Cum sunt vazuti ei acolo, cum sunt tratati, de ce pleaca , cu ce se intorc? Si tot timpul ma rugam sa nu mi-o ia cineva inainte, pentru ca mi-am pus in gind sa fac eu un filmulet despre ei.

Simbata aceasta veti putea vedea la Tv7 primul episod din proiectul la care am muncit in ultimele 4 luni. … citeşte în continuare »

vezi mai jos…

miercuri, 9 septembrie 2009

[MEDIA not found]
:) )Dupa ultimele voastre mesaje, m-am convins ca nu sunt singura care se resemneaza prin comunicare. Nu mai suntem noi moldovenii, chiar peste tot, de risul gainilor. Am stat azi la masa cu o persoana din Romania, care nu-si prea scalda compatriotii in elogii, ca sa nu zic ca ii si detesta pe alocuri. Persoana in cauza, crede ca romanii si Romania poate prinde la minte, doar  in cazul cind va fi data afara din Uniunea Europeana. Despre moldoveni insa se exprima foarte tolerant si mi-a spus ca noi suntem mai OMENOSI. Mai curati la suflet, mai infantili. Si la final de acest speech uns cu miere, celor care pricep, o noua revelatie. Am descoperit-o gratie lui Sandu. Omul cu care am montat mai bine de o luna “Aventura Americana”. El e mult mai mic, dar vine dintr-o lume de preferinte muzicale care ma fac sa ma simt nu stiu cum , batrina, cu Sting-ul meu,Queen-ul meu, INXC-ul meu…Deci…sa nu mai intidem vorba…tara de orginine: Suedia, KNIFE – PASS THIS ON…PLAY…Maine va povestesc despre filmul despre care nu pot sa nu povestesc…

Nickelback – If Today Was Your Last Day

miercuri, 12 august 2009

Get the Flash Player to see the wordTube Media Player.

Fotografiile ne ajuta sa ne amintim de ce a fost. La fel e si cu muzica. Cred ca fiecare dintre noi are uneori o preferinta muzicala mai speciala. Mai ales daca aceasta se asociaza  cu anumite momente si amintiri din viata noastra. Vara aceasta, in timp ce filmam Aventura Americana in SUA am ascultat timp de 3 saptamini, de citeva ori pe zi, aceasta piesa la radiourile de acolo.Este cel de-al doilea single al canadienilor Nickelback, de pe cel de-al 6-lea album Dark Horse. Piesa a devenit cel mai difuzat hit al radiourilor din America.Cel putin asta a fost impresia mea. Imi plac si  versurile. Autor – Chad Kroeger, vocalistul trupei. Scrie un comentariu doar daca nu ti-a placut deloc, deloc.

My best friend gave me the best advice
He said each day’s a gift and not a given right
Leave no stone unturned, leave your fears behind
And try to take the path less traveled by
That first step you take is the longest stride

If today was your last day
and tomorrow was too late
Could you say goodbye to yesterday?
Would you live each moment like your last?
Leave old pictures in the past
Donate every dime you have?
If today was your last day….

Hampton Beach – Zatoka americanilor…

luni, 27 iulie 2009

img_0713Am ajuns spre seara in Hampton Beach. Un ambuteiaj enorm ne face sa intelegem ca orasul va fi aglomerat in week-end. Am venit cu o zi mai devreme decit am planificat si nu am rezervat hotel. Dam o tura pe la citeva hoteluri. Peste tot: Sorry. We are Fully Booked.(adica “N-avem locuri” spus pe la noi).

Mda………, nu avem cazare pe noapte. Poate raminem pe plaja? Incepem sa cautam corturi prin buticurile de pe pkaja. Legea americanilor insa, nu le permite turistilor ramasi fara acoperis sa-si implineasca somnul pe plajele statale.

Intr-un  final, studentul  basarabean pe care am venit sa-l filmam in Hamilton, ne sugereaza o solutie - sa raminem la el peste noapte:

Vadim: “Eu oricum am un job de noapte, asa ca voi lipsi.

Noi:…misto…. Decit nimic.

Vadim are 3 joburi, doarme 3 ore pe zi. Vrea sa se intoarca acasa cu vreo 10000 $. De fapt, si-a pus in gind sa-si cumpere o masina.

_____________________________________________

P.S Nu prea ai ce vedea in Hampton Beach.Ocean, fast-fooduri ingrozitoare la tot pasul, o gramada de turisti. Mare plictiseala.

Ii propun lui Vadim sa vizitam orasul Boston….

Urmeaza…

Provincetown.

duminică, 26 iulie 2009

img_0657Too good to be true…… Amintiti-va de tara elfilor din cartea lui Tolkien “Stapinul Inelelor”. UIte asa arata Provincetown. Un oras - poveste. Casute frumoase, cu flori la geamuri, in curte, oriunde. Statuiete, figurine suspendate, galerii de arta, magazinase cu suvenire nemaipomenite….si barbati, multi barbati. Ei se tin de mina, sunt foarte frumosi, foarte bine facuti, foarte bine imbracati. Am ajuns in paradisul gay-lor. Aici  pe fiecare drapel al curcubeului este scris “Peace”. Nu suprinzi nici o privire de barbat indreptata spre o femeie si nici invers. Pentru ca si femeile stiu bine unde au ajuns. In rest, o splendoare de oras, barcute parcate pe mal, muzica rasunind de peste tot, miros de fructe de mare gatite delicios. Aici, in sfirsit am mincat un lobster. dupa atitea zile pe Atlantic- era si timpul. Un lobster – 36 $. Si cind dai sa maninci din el – te opresti doar la coada. Acolo se ascund bunatate de proteine. Apropo, l-am mincat in localul in care munceste Vasile, un student din Moldova, venit pentru prima data cu work-& travel in USA. Am fost cu el sa vedem balene. In curind si istoria lui o vei putea vedea. Pacat ca nu putem sa mai stam aici mai mult. E prea frumos, pentru a fi adevarat.

  • FOTO RECENTE

Copyright © 2009-2011 - NATAALBOT. Toate drepturile rezervate.